Este nevoie de lucrări urgente de reabilitare a Bisericii Negre, cel mai vizitat obiectiv turistic din Braşov

În urmă cu trei ani, Primăria Braşov a preluat cu titlu gratuit curtea Bisericii Negre de la Biserica Evanghelică, astfel încât să poată accesa o finanţare nerambursabilă pentru reabilitare. Proiectul a fost depus pentru accesarea de fonduri nerambursabile prin mecanismul financiar SEE (Spaţiul Economic European), ce avea drept state donatoare Norvegia, Islanda şi Liechenstein şi prin care ar fi urmat să se investeastă 9,8 milioane de euro, scrie Mediafax.

Proiectul a fost declarat neeligibil, evaluatorii din cadrul Ministerului Culturii precizând că banii nerambursabili prin mecanismul financiar SEE ar fi putut fi alocaţi doar în cazul în care s-ar fi efectuat reabilitarea întregului ansamblu arhitectural istoric, respectiv ca în proiect să fie inclusă şi reabilitarea Bisericii Negre. Astfel, prin ordinul Ministerului Culturii nr.2.571 au fost declarate monumente istorice atât ansamblului „Biserica Neagră” şi curtea acesteia, cât şi fostul cimitir parohial, situat tot în curtea bisericii, tocmai pentru a se putea accesa o finanţare nerambursabilă, numai că evaluatorii au avut o altă părere după ce a fost depus proiectul.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Galerie foto

vezi galeria
5 foto

Din această cauză, din 2013, după finalizarea săpăturilor arheologice, curtea Bisericii Negre a rămas la propriu cu aspect medieval, în zonă fiind pus doar pietriş, iar vechiul paviment abia că se mai vede. Zona din jurul bisericii este plină de denivelări, iar turiştii care ajung în zonă merg ca pe o uliţă prin jurul monumentului care este de altfel cel mai vizitat din municipiu, anul trecut, peste 250.000 de vizitatori trecându-i pragul. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, deocamdată, nu există o soluţie pentru finanţarea acestor lucrări, iar zona a reintrat în proprietatea Bisericii Negre, astfel că nici edilii nu pot investi fonduri în acest proiect. „A fost un drept de administrare strict pentru a depune dosarul de finanţare pe fonduri norvegiene, dar proiectul a fost respins. În momentul în care vom identifica, alături de Biserica Neagră, o soluţie de finanţare, vom face demersurile necesare pentru a obţine şi a realiza acest proiect”, a declarat Sorin Toarcea.

Costurile de realizare a lucrărilor fuseseră estimate acum trei ani la suma de 8.862.929,37 lei ( 1.982.447,80 Euro), o sumă de care Biserica Evanghelică fără nici un altfel de ajutor nu dispune, aceasta reuşind anul acesta să demareze câteva lucrări necesare la acoperiş, inclusiv montarea unui paratrăsnet, pentru care a obţinut un sprijin financiar de 20.000 de lei de la Consiliul Judeţean Braşov. În curtea Bisericii Negre, care poartă astăzi numele umanistului Joannes Honterus (1498-1549), personalitate centrală a Reformei religioase în Transilvania, în Evul Mediu se afla cimitirul înconjurat de mai multe construcţii, astăzi dispărute, exceptând casa parohială (amintită documentar în 1379 şi extinsă în 1776) şi vestigiile capelei Sfânta Ecaterina (1388), situată probabil pe locul mănăstirii premonstratense menţionate în 1235, de care se leagă prima atestare documentară a Braşovului. Lucrările de reabilitare a curţii Bisericii Negre ar fi urmat să se realizate după un proiect selecţionat în urma unui concurs de arhitectură organizat de municipalitate în 2011. Proiectul şi-a propus tocmai păstrarea calităţii istorice a zonei. În principal, acest proiect prevede înlocuirea pavimentului existent cu unul nou, din pietriş fin şi piatră de nisip, şi reabilitarea unor elemente de pavaj şi rigole, propunerea fiind orientată spre structura conceptului din 1884.

Conform proiectului, pavimentul nou ar urma să semene cu cel existent, păstrându-se astfel caracterul aparte al locului. De asemenea, era prevăzută amplasarea unor obiecte de mobilier urban şi reabilitarea iluminatului public, care se va încadra în acest ansamblu arhitectural.

În cadrul proiectului de restaurare este prevăzută şi refacerea acceselor în corpurile de clădire ale Liceului Johannes Honterus, respectiv treptele din piatră naturalã cu inscripţii despre istoricul fiecãrui imobil, dar şi accesele în Biserica Neagră, respectiv covoarele de acces din piatrã naturală din dreptul fiecărei dintre cele 6 porţi ale bisericii: denumirea porţii şi câteva date despre istoria sa sunt scrise în câte una din lespezile de piatră. Biserica Neagră de astăzi se înalţă pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea. Construcţia ei a început în anul 1383, când Braşovul se afla într-o perioadă de puternică dezvoltare culturală şi economică. În momentul finalizării ei, în anul 1477, parohia braşoveană, la acea dată de rit catolic, a primit hramul Sfintei Maria. În prezent, Biserica Neagră aparţine cultului Evanghelic. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de mai multe cutremure, iar devastatorul incendiu din 21 aprilie 1689 a distrus-o aproape în totalitate.

Focul a cuprins biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Credincioşii au reuşit să strângă fondurile necesare şi să înceapă reconstrucţia edificiului. Lucrările de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc, au durat mai bine de 30 de ani, fiind încheiate în 1722, când a avut loc o nouă inaugurare. Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor meşteri veniţi din oraşul Danzig (actualul Gdansk, Polonia), pentru că meşterii locali nu ştiau cum să închidă bolţi de dimensiuni atât de mari. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră, iar culoarea exterioară cenuşie a fost păstrată.