O carte pe zi: „Domina”, de L. S. Hilton. Eroina cărţii astfel prezentate, Judith Rashleigh, era o tânără cu un apetit aparte pentru bani, sex şi crimă

Cu doi ani în urmă, apărea în traducere la aceeaşi editură Litera un roman promovat drept cel mai şocant thriller de anului („Maestra”), cu o protagonistă care amintea de Lisbeth Salander (celebra eroină a suedezului Stieg Larsson). Autoarea – L.S.Hilton (Lisa Hilton) – este o englezoaică ce şi-a petrecut copilăria la Londra, a locuit la New York, Paris şi Milano, a studiat istoria artei la Paris şi Florenţa, a lucrat ca jurnalist, critic de artă şi prezentator de televiziune, s-a apucat de scris şi a devenit celebră la 41 de ani.

Eroina cărţii astfel prezentate, Judith Rashleigh, era o tânără cu un apetit aparte pentru bani, sex şi, de la un punct încolo, pentru crimă. Romanul era unul cu surprinzător de multe crime, cu răsturnări de situaţie, cu implicarea agenţilor de poliţie din mai multe ţări şi, fireşte, şi a Mafiei. Extrem de inteligentă, Judith Rashleigh, e capabilă să iasă din toate capcanele pe care i le întind pe cele 300 de pagini nenumăraţi bărbaţi care profită sau vor să profite de ea. În „Maestra” e sex destul, dar iubire deloc. În general în ficţiune, mai ales în poliţiste, trupul femeii e torturat fără probleme, dar să vezi că ea, femeia, se bucură de propriul trup, e o raritate, mulţi sclifosiţi inclină să creadă că ar fi dezgustător. Cu toate acestea, romanul nu este, spre cinstea lui, un manifest feminist.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Am insistat atât asupra „Maestrei”, pentru că aceia care n-au citit cartea, dar vor să deschidă „Domina”, ar face bine să ia lucrurile de la început, să intre pe deplin în atmosferă.

Citeşte continuarea pe Mediafax.