Peste 200 de lucrări ale artistului Vladimir Ghica vor fi expuse la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti

Expoziţia, organizată de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă al României, va fi vernisată pe 12 iunie, la ora 17.00, în Sălile Kretzulescu din Calea Victoriei nr. 49-53, informează Mediafax.

 

Expoziţia prezintă o selecţie a desenelor şi gravurilor lui Vladimir Ghika ce provin de la colecţionari, care le-au donat Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti (ARCB) după anul 2010, unde sunt păstrate în „Arhiva Vladimir Ghika”.

 

Vladimir Ghika (1873 – 1954), fiu al principelui Ioan Ghika şi al Alexandrinei, născută Moret de Blaramberg, a avut parte de o aleasă educaţie „prin lucruri şi cărţi” – aşa cum chiar el mărturisea într-o scrisoare. A studiat dreptul şi filosofia, apoi teologia, dar şi artele în tinereţe, dedicându-şi timpul şi viaţa pentru slujirea aproapelui, devenind preot şi martir al credinţei. Şi-a valorificat talentele şi talanţii precum un cărturar, lăsând în urmă nu doar o importantă activitate pastorală, aşezată sub semnul carităţii, ci şi o operă artistică deosebită.

 

Expoziţia cuprinde ilustraţiile pregătite pentru cartea sa „La Visite des pauvres”, realizate în jurul anului 1922, niciodată publicată cu ilustraţii şi urmată de „Les Intermèdes de Talloires” – o serie de desene originale din anul 1919, şi de gravurile realizate după aceleaşi desene, publicate în 1923, în ediţie bibliofilă, de Victor Jacquemin la Paris. Celelalte desene reprezintă letrine, fantezii decorative – cum le numea autorul lor, ex libris-uri, două schiţe de timbre cu Stemele Principatelor Române, proiectul de sigiliu al Consiliului Naţional al Unităţii Române, ilustraţiile color „Învierea lui Lazăr”, „Misterele Rozariului” (desen neterminat), o pagină de calendar (luna ianuarie), decupaje de tip kirigami din hârtie şi desene pe obiecte (două cutii de chibrituri) pe care le-a realizat cu scop caritabil pentru un bazar de binefacere.

 

În expoziţie este prezentat şi un tablou pe spatele căruia se află semnătura sa olografă „Vladimir I. Ghika fecit.” (1917), ce provine din colecţia familiei Cosmovici, precum şi multe alte desene şi schiţe pregătitoare pentru compoziţiile sale unice.

 

„Pe vremea când toţi avangardiştii încercau să deschidă alte drumuri pentru artă prin diversitatea curentelor artistice, acest prinţ român în straie preoţeşti cucerea lumea cu desenele sale miniaturale, pline de fantezie şi un imaginar transfigurat de harul său şi, de ce nu, de spiritul epocii în care trăia. Admirând aceste lucrări vom putea descoperi că nimic nu este întâmplător reprezentat, totul este gândit cu amănuntul, căutat şi aşezat în aşa fel încât formele create să transmită o stare de spirit, să devină mesagerii lui, să încânte ochiul, să-l bucure şi să-l îmbogăţească pe cel care le priveşte. Putem spune că Vladimir Ghika a creat toate aceste lucrări în spiritul carităţii, transformându-şi talentul pentru desen într-o preocupare ex cathedra, însumând o operă artistică unică, despre care puţină lume ştie. Astfel că vom fi introduşi într-o lume imaginară, fantastică, o lume plină de mister, încărcată cu credinţă şi har dumnezeiesc, puse în slujba Bisericii creştine, în slujba aproapelui şi a ţării sale, România”, a declarat Anna Mária Orbán, curatorul expoziţiei.