Urmaşii comunităţii de pe insula Ada Kaleh se întâlnesc la Biblioteca Naţională din Bucureşti

„Insula Ada Kaleh prinde viaţă la o jumătate de secol de la scufundare, istoria iese la suprafaţă”, anunţă Biblioteca Naţională a României într-un comunicat remis MEDIAFAX.

 

Marţi, între orele 18.00 şi 21.00, Sala Palimpsest din bibliotecă va găzdui povestea urmaşilor comunităţii de pe insula Ada Kaleh (Adakale în limba turcă). Aceştia se reunesc la Bucureşti pentru a-şi spune povestea, la 50 de ani de la evacuarea fostului paradis exotic din Clisura Dunării. Insula Ada Kaleh a fost scufundată definitiv sub apele crescute ale Dunării după construcţia barajului Porţile de Fier. Întâlnirea are loc în deschiderea unei expoziţii foto documentare, reprezentanţii fostei comunităţi fiind însoţiţi de istorici şi cercetători ştiinţifici, informează Mediafax.

 

„Cei aproape 700 de locuitori ai insulei erau, în marea lor majoritate, turci şi se ocupau în special cu creşterea trandafirilor şi comerţul cu produse tradiţionale turceşti. Turismul căpătase, de asemenea, amploare în ultima perioadă, datorită preţurilor scăzute la bijuterii, delicatese turceşti şi tutun (ca urmare a scutirii de impozite). Insula Ada Kaleh, locuită încă din antichitate, s-a aflat sute de ani sub ocupaţie ba otomană, ba austro-ungară. A devenit teritoriu românesc după Primul Război Mondial şi a dispărut prin scufundare după construirea barajului Porţile de Fier. Istoria Insulei Ada Kaleh, aflată în zona Turnu Severin, la 3 kilometri de Orşova, s-a încheiat abrupt în urmă cu 48 de ani, sub apele Dunării. Insula a fost scufundată în anul 1970 odată cu construcţia barajului de la Porţile de Fier. Locuitorii, în jur de 680 de persoane, majoritatea de etnie turcă, au fost evacuaţi şi au avut de ales între a se stabili în Romania sau în Turcia”, arată organizatorii.

 

În pezent, membrii comunităţii Ada Kaleh trăiesc la Orşova, Turnu Severin, Constanţa, Alba Iulia, Bucureşti, dar şi în Turcia, la Istanbul, Edirne, Ankara, Izmir, Eskişehir.

 

Expoziţia, semnată de Silvana Rachieru, Bogdan Cristel & Costin Zamfir (documentare, texte şi concept), va putea fi vizitată timp de două săptămâni, transmite Institutul „Yunus Emre” din Bucureşti.