"Povestea slujitoarei", de Margaret Atwood

Descopera

Publicat: 24.02.2019

Cartea de faţă a fost publicată de scriitoarea canadiană Margaret Atwood în 1985 şi a câştigat premiul Arthur C. Clarke, acordat celui mai bun roman ştiinţifico-fantastic apărut în Marea Britanie.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În 2016, editura Art a publicat volumul în limba română, cu eticheta Cărţi cult. De atunci l-a republicat de câteva ori, iar succesul a devenit uriaş după ce HBO a difuzat de mai multe ori serialul excepţional realizat după acest roman. Este vorba de o distopie sumbră, un roman răscolitor, considerat de mulţi capodopera scriitoarei canadiene. Alţii au văzut în roman un manifest feminist.

Acţiunea se petrece într-o Americă dintr-un viitor deloc îndepărtat (pare să fie anii 2000), în care a fost instaurat violent a unui regim teocratic creştin (Republica Galaad), iar femeile au fost private de toate drepturile şi libertăţile, li s-a interzis accesul la muncă şi la bani, au fost îndoctrinate prin reeducare silită, într-o viziune despre lume care aminteşte de Vechiul Testament şi chiar împărţite în categorii cu roluri precise şi sarcini stricte de îndeplinit – Soţii, Slujitoare, Mătuşi, Econoneveste. Din cauza natalităţii scăzute, există o castă a Slujitoarelor cărora le revine rolul de „utere umblătoare”. Eroina face parte dintre acestea.

Margaret Atwood compara regimul imaginat de ea în Gallad cu regimul comunist din România: „România, de exemplu, a anticipat Galaadul în anii optzeci, interzicând toate metodele anticoncepţionale, obligând populaţia feminină să treacă prin controale obligatorii pentru depistarea unei sarcini şi condiţionând promovările şi creşterile salariale de fertilitatea persoanei respective”.

Delimitarea rolurilor se face prin haine şi culori, prin nume (ori lipsa acestora). Slujitoarele sunt îmbrăcate în roşu şi poartă pălării albe cu boruri mari, care le împiedică să vadă în jurul lor. Slujitoarele au regim alimentar, controale medicale lunare şi raporturi sexuale programate cu bărbatul casei (care e stăpânul ei), în prezenţa şi cu susţinerea inclusiv fizică a soţiei acestuia.

„Atwood aruncă o privire în unele dintre cele mai întunecate, secrete şi, în mod ciudat, erotice colţuri ale minţilor noastre – iar rezultatul este un avertisment răscolitor, fascinant şi scris cu măiestrie” – Toronto Sun

Margaret Atwood – „Povestea slujitoarei”. Editura ART. Traducere din limba engleză şi note de Diana Marin-Caea. 401 pag.