Andrei Şerban, despre demisia de la Columbia University: ”Am plecat de bună voie şi nesilit de nimeni când am simţit că libertatea de expresie este îngrădită”

Aflat în turneu la Petersburg cu montarea Carousel, Andrei Şerban a comentat pentru Mediafax interpretările legate de felul în care şi-a prezentat demisia: ”Nu voi răspunde celor care îmi întorc pe dos cuvintele, distorsionându-le. Cum am mai spus «unde dai şi unde crapă». Corectitudinea politica, sunt convins, creeaza un obstacol relaţiei adevarate între oameni ce paralizează creativitatea. Contractul meu cu Universitatea era nelimitat. Am plecat de buna voie şi nesilit de nimeni când am simţit ca libertatea de expresie a profesorului şi a artistului este îngrădită”.

• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile
• „Olympia” lui Édouard Manet: de la acuzații de imoralitate și plagiat la redefinirea nudului în pictura…

Regizorul a justificat demisia înaintată Universităţii Columbia, după 27 de ani de colaborare, în emisiunea ”Profesioniştii”, a Eugeniei Vodă, de la TVR, difuzată în luna octombrie.

”Corectitudinea politică este un fel de icter galben al Americii. Am fost chemaţi noi, profesorii de la Şcoala de Actorie, în care eu eram şeful Şcolii de Actorie, şi ni s-a spus că trebuie să facem o comisie în care să angajăm un profesor nou, pentru că cineva se pensionase şi rămânea un loc liber. (…) Ne-a spus decăneasa Şcolii de Artă că suntem prea mulţi profesori de culoare albi, prea mulţi profesori bărbaţi, heterosexuali şi este de dorit să luăm un nou cadru didactic, de preferinţă o femeie de culoare, care dacă este gay e foarte bine iar dacă este un bărbat de preferinţă să fie portorican sau de culoare,, «Sigur nu poate fi cineva cum eşti tu, Andrei», mi s-a spus, «un bărbat care a fost căsătorit, care eşti heterosexual şi care ai copii»“, a povestit Andrei Şerban explicând faptul că ”s-a adeverit că cineva care era foarte, foarte bun, nu a fost luat şi a fost luat altcineva, care era o persoană gay, de culoare. Ăsta a fost deja un punct în care am simţit că iau o decizie contra voinţei mele şi că sunt necinstiti şi că eu sunt şeful comisiei şi că eu accept ceva pentru ca mi se spune, pentru că mi se ordonă. Mă simţeam iar în comunism”.

Regizorul a povestit şi momentul care l-a făcut să demisioneze, ”ei bine, într-o audiţie vine un transsexual, un băiat care s-a transformat, a decis să fie ea. Şi-i spun – ce ai pregătit. Am pregătit monologul Julietei. Monologul Julietei, în monologul Julietei este Julieta care este o fată de 14 ani, puritatea întruchipată, care este absolut imposibil pentru mine să cred că acest băiat care a devenit fată acum poate să fie Julieta. Putea să încerce alte scene, alte roluri … şi i-am spus – altceva nu vrei decât Julieta? Zice – nu, vă deranjează? Imediat s-a simţit că este … Nu mă deranjează zic dar nu ştiu cum pot să cred că poţi să fii Julieta. Zice, «pot să încep monologul?». Zic, «evident că da». L-a încercat, a făcut, după care restul comisiei, care era lângă mine după ce el a ieşit, au început să mă blameze de ce nu pot eu să cred că el poate să fie Julieta. Pentru că nu pot să cred, nu pot să cred că el poate fi Julieta şi nu pot să cred că dacă el vine student la Columbia eu voi putea să lucrez cu acest băiat care a devenit fată trei ani de zile ca Julieta, nu pot, eu sunt necinstit faţă de mine însumi dacă fac asta. Mi-am oferit demisia şi am plecat. Mi-a părut rău pentru că toţi studenţii au lăcrimat, studenţi pe care îi aveam de doi ani de zile“, a explicat Andrei Şerban pentru ”Profesioniştii”.

Miercuri, cuvintele sale au fost citate de mai multe publicaţii cu comentariul ”Andrei Şerban, alungat din America!”.

Andrei Şerban, „Andrei Şerban, copilul teatrului românesc”

Andrei Şerban s-a născut pe 21 iunie 1943, în Bucureşti. Este regizor de teatru şi operă. A absolvit în anul 1968 IATC Bucureşti, secţia Regie la clasa lui Radu Penciulescu. Debutul şi l-a făcut la Piatra Neamţ, la Teatrul Tineretului şi s-a reîntors la Bucureşti, remarcându-se cu montarea spectacolului „Iulius Cezar” de Shakespeare, la Teatrul Bulandra. În momentul în care a dat examen la facultate a ales actoria, dar Ion Finteşteanu şi Sanda Manu, au perceput în el un talent mai mare decât cel de actor şi l-au îndrumat spre regie. A urmat o perioada de mare efervescenţă, în care Şerban a început să creeze, devenind „copilul teatrului românesc”, imediat după ce s-a mutat la secţia regie de teatru. La Teatrul Nottara, a debutat cu piesa „Omul care s-a transformat în câine”, după Osvaldo Dragun, un spectacol fără decor, complet revoluţionar, fiind pentru prima dată când un spectacol s-a jucat pe scenă românească fără vreun decor, fără elemente de butaforie. Au urmat apoi turnee la Zagreb şi la Wroclaw, unde s-a întâlnit cu polonezul Jerzy Grotowski, unul dintre cei mai mari regizori şi teoreticieni ai secolului XX, a cărui gândire a revoluţionat întreaga lume teatrală. În anul 1971 a fost invitat de Ellen Stewart, director al companiei „La MaMa”, în SUA, la New York, cu o bursă Ford. A obţinut un succes imediat, în urma căruia Peter Brook îl invită la centrul său de cercetări teatrale, unde Andrei Şerban colaborează la realizarea mai multor spectacole.

Ca regizor, a pus în scenă spectacole de teatru şi operă în 39 de ţări. În SUA, începând cu 1970, timp de 20 de ani, a fost asociat cu Robert Brustein´s American Repertory Theatre Company. A lucrat, de asemenea, cu La MaMa Theatre, the Public Theatre, Lincoln Centre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, the Guthrie Theatre, A.C.T. şi cu New York City, Seattle şi Los Angeles Opera.

În Europa, a lucrat pentru teatrele de operă din Paris, Geneva, Viena şi Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Teatrul Naţional Bucureşti (1990-1993, ca director), La Comédie Française.

În Japonia a pus în scenă spectacole pentru Shiki Company of Tokyo. Andrei Şerban spune că regizează ”călătorii iniţiatice” şi ”experimente la operă”.