Grigori Perelman, unul dintre cei mai mari matematicieni în viață. „Oamenii ca mine sunt considerați ciudați”

Grigori Iakovlevici Perelman este un matematician rus, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniile analizei geometrice, geometriei riemanniene și topologiei geometrice.

Perelman este considerat pe scară largă ca fiind unul dintre cei mai mari matematicieni în viață. Conform unui studio din 2019, Grigori Perelman are un IQ-ul de 172.

• Cum a revoluționat Eddie Van Halen muzica rock? Unul dintre cei mai mari chitariști din istorie
• Test de cultură generală. Cum rămâne aprinsă torța Olimpică?

„Nu există probleme pe care să nu le poți rezolva, există doar probleme care sunt dificil de rezolvat.” – Grigori Perelman

Matematicianul rus care a primit și refuzat Medalia Fields în 2006

Născut la 13 iunie 1966, matematicianul care a demonstrat conjectura lui Poincaré, una dintre cele mai cunoscute probleme din matematică, enunțată prima dată în 1904 de francezul Henri Poincare, și dovedind că orice formă fără gaură poate fi transformată într-o sferă, este cunoscut pentru faptul că i s-a oferit, dar a refuzat să primească pentru meritele sale, medalia Fields sau premiul Clay, în valoare de 1 000 000 de dolari, dar și alte distincții sau premii, motivând lipsa eticii din comunitățile matematice.

În ceea ce privește premiul care i se acordase de Clay Mathematics Institute în 2010, Perelman l-a refuzat considerând nedreaptă decizia Institutului Clay de a nu împărți premiul cu Richard S. Hamilton, argumentând „principalul motiv este dezacordul meu cu ideile comunității matematice organizate”. Un alt motiv pentru care a refuzat acest premiu ar fi fost, conform celor spuse de el, și faptul că știe cum să conducă Universul. „Știu cum să guvernez Universul. De ce trebuie să alerg după un milion?”.

Matematicianul rus care, de asemenea, a primit și refuzat Medalia Fields în 2006, pentru activitatea sa privind conjectura Poincaré și conjectura de geometrizare a lui William Thurston, se retrăsese deja din mediul academic în anul 2003. În prezent, trăiește izolat în Sankt Petersburg, împreună cu mama sa, din 2006 nemaiacceptând oferte de interviuri.

Ce este Conjectura lui Poincaré?

Conform Conjecturii lui Poincaré, într-un spațiu închis tridimensional orice arc de cerc închis se poate micșora până la un punct, acest spațiu devenind echivalent din punct de vedere topologic cu o sferă tridimensională. Teoria este destul de importantă în sfera matematicii, motiv pentru care, în anul 2000, Clay Mathematics Institute de la Cambridge, Massachusetts, SUA, a decis să o adauge pe lista celor 7 mari probleme ale matematicii a căror rezolvare va fi recompensată cu un premiu în valoare de un milion de dolari.

Timp de aproape 100 de ani, conjectura a derutat cele mai ascuțite și mai dezvoltate minți ale matematicii, multe dintre ele susținând că a fost demonstrată, pentru ca apoi, sub lupa unor analize mai atente, rezultatul să fie contestat. În momentul în care Perelman „a învins” conjectura, după mulți ani de efort concentrat, Poincaré îl afectase atât de profund încât părea și el distrus.

Grigori Perelman, după perioada care a urmat descoperirii sale, s-a înstrăinat de prieteni și de colegii cu care colaborase până atunci și a început să se neglijeze (nu își mai tăia părul și nici unghiile și-și lăsase barba haotic).

„Nu vreau să fiu expus în fața lumii precum un animal la grădina zoologică”

Atunci când a demisionat în 2005, Perelman a spus este „dezamăgit” de ceea ce se întâmplă în lumea matematicienilor. În 2006 a devenit prima persoană din istorie care a refuzat Medalia Fields, cea mai importantă distincție în matematică. De asemenea, a refuzat catedre la Princeton și Berkeley și în 2010 a șocat din nou lumea refuzând un premiu important în valoare de 1 milion de dolari.

„Am tot ce-mi trebuie”, i-ar fi spus Perelman unui coleg. Însă cu tot interesul acordat acestui aspect, presa internațională fiind foarte curioasă să afle cât mai multe detalii din partea celui care avea una dintre cele mai sclipitoare minți din lume, Perelman a fost destul de rezervat în declarații și nu a reușit să satisfacă setea informațiilor pe care le doreau cei din jur și în special reprezentanții presei. La fel de discret a fost și cu biografa lui, Masha Gessen. La un moment dat s-a zvonit faptul că regizorul James Cameron dorea să facă un film inspirat din viața lui Grigori Perelman, dar informația nu a depășit stadiul de zvon.

„Nu vreau să fiu expus în fața lumii precum un animal la grădina zoologică”, i-a spus odată unui reporter rus, comunicând cu jurnalistul prin ușa apartamentului pe care îl împarte cu mama sa în Sankt Petersburg. Reacțiile și declarațiile lui Perelman l-au transformat într-un ciudat în fața societății ruse, unii considerându-l mizantrop, alții nebun. Cu toate aceste, Perelman a fost și admirat, drept dovadă că importante instituții și centre de matematică au încercat, deși au fost refuzate, să-l premieze pentru realizările sale.

„Nu mă interesează banii sau faima. Vidul se află peste tot și poate fi calculat, ceea ce ne oferă o mare oportunitate. Știu cum să controlez universul. Așa că spuneți-mi, de ce să candidez pentru un milion?”.

Un jurnalist american pe urmele lui Perelman

În 2012, un jurnalist de la Telegraph, Brett Forrest, și-a exprimat dorința de a se aventura în Rusia pentru a-l găsi și intervieva pe Perelman. Demersurile au fost destul de anevoioase.

„Vă descurajez să veniți aici”, i-a spus la telefon Serghei Kislyakov, directorul Institutului de Matematică Steklov din Sankt Petersburg, unde Perelman fusese angajat în calitate de cercetător. „Perelman nu vorbește cu nimeni. Și îi urăște în mod deosebit pe jurnaliști”. Jurnalistul nu a capitulat, vorbele lui Kislyakov, mai mult, încurajându-l.

Ajuns în Sankt Petersburg, Brett Forrest a contactat un agent imobiliar cu gândul de a-și face rost de un apartament pe strada pe care locuia și Perelman.

„Nu există un om de știință cunoscut pe aici?”, l-a întrebat Forrest. „Locuiește undeva pe această stradă”, a venit răspunsul.

I se spusese că Perelman era foarte singuratic și nu agrea prezența altor oameni, motiv pentru care nici în lift nu urca dacă nu era singur.

Crescut în Sankt Petersburg de mama sa, Lyubov, ea însăși o matematiciană talentată, și de tatăl său, Yakov, inginer, Perelman a fost trimis la o școală specializată în matematică și fizică avansată. La 16 ani, a câștigat o medalie de aur având un punctaj perfect la Olimpiada Internațională de Matematică. În această etapă a vieții sale, potrivit celui mai apropiat prieten al matematicianului, Serghei Rukshin, Perelman a interacționat cu alți elevi. În afară de matematică, Perelman mai era pasionat de ping-pong și operă.

După a treia zi de stat la pândă și spionat pe strada pe care locuia Perelman, ziaristul american l-a zărit, în sfârșit, pe matematician. Neștiind cum să-l abordeze, a încercat să joace puțin teatru.

„Grigori Iakovlevici? Dumneavoastră sunteți? Vă rog să mă scuzați, nu aș vrea să vă deranjez, dar am venit din America ca să vorbesc cu dumneavoastră”.

„Sunteți jurnalist? Nu dau interviuri.”. După un schimb de replici despre vremea de afară, ziaristul a reușit să spargă gheața și să provoace un pseudo-dialog amical cu matematicianul și cu mama acestuia.

„Vă deranjează dacă facem câțiva pași?”, i-a spus Perelman americanului.  Cu pași mici și îndrăzneți, jurnalistul a reușit un schimb zgârcit de replici între el și acest mare matematician despre care auzise că refuză orice contact cu presa.

„Înțeleg că nu vă mai ocupați de matematică. Îmi puteți spune la ce anume lucrați acum?”

„Am renunțat la matematică. Dar ce fac în acest moment, nu am să vă spun”. După alte câteva tentative eșuate de a continua dialogul cu Perelman, jurnalistul american și-a jucat ultima carte.

„Încotro se îndreaptă viața dumneavoastră de aici înainte?”

„Ce?” Ridicând din umeri și privind către cer, matematicianul i-a răspuns scurt „Nu știu”, în acest punct încheindu-se și interacțiunea dintre cei trei – ziaristul, matematicianul și mama lui Perelman.

Grigori Perelman și mama acestuia și-au continuat drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca și cum nimeni nu le-ar fi deranjat plimbarea.

Viața geniilor este, cu adevărat, de neînțeles pentru muritorii de rând.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Grigori-Perelman

https://ca.news.yahoo.com/blogs/good-news/math-genius-grigori-perelman-explains-why-turned-down-214324650.html

https://www.telegraph.co.uk/culture/9475585/Searching-for-Grigori-Perelman-Russias-reclusive-maths-genius.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un matematician spune cum putem avea o viață fericită: „Nu putem prezice viitorul”

Un matematician ar fi descoperit cum să câștige mereu la jocul de ruletă

Călătoria în timp, posibilă cu o singură condiție. Ce a descoperit un matematician celebru și prieten al lui Albert Einstein?

John Nash, matematicianul schizofrenic laureat al Premiului Nobel