Mata Hari, cea mai seducătoare spioană. „Sunt pregătită”, a spus ea în fața plutonului de execuție

Mata Hari, născută Margaretha Geertruida Zelle, a fost o dansatoare exotică și curtezană olandeză care a devenit una dintre cele mai infame femei spion în timpul Primului Război Mondial, o figură populară în istoria universală, foarte des amintită pentru farmecul ei și misterul din jurul vieții și morții sale.

Mata Hari s-a născut la 7 august 1876, în Leeuwarden, Olanda, într-o familie care se bucurase la un moment dat de prosperitate financiară (tatăl ei avusese o afacere de succes cu pălării, care însă a falimentat). Deși nu a urmat studii superioare, Mata Hari a reușit să finalizeze cursurile liceale, căsătorindu-se devreme, la 18 ani, cu ofițerul colonial olandez Rudolf MacLeod. Tânărul cuplu, care a trăit o vreme în Indonezia, a avut doi copii, ambii decedând la o vârstă fragedă: fiica Louise a murit de febră tifoidă la doar 2 ani, iar fiul Jean a murit la naștere. După tragedia pierderii ambilor copii, a urmat și eșecul căsniciei, Mata Hari divorțând de ofițer și hotărând să se mute în Franța, la Paris, acolo unde și-a reluat viața reinventând-se și devenind o fascinantă și exotică dansatoare. Ei bine, Parisul a fost punctul zero al seducătoarei Mata Hari, aici și de aici pornind într-o călătorie a vieții care avea să o transforme într-unul dintre personajele istoriei care a inspirat scrierea multor cărți și portretizarea ei în diverse piese de teatru și filme pentru micul și marele ecran.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

Începând cu anul 1905, Mata Hari a devenit nu doar o stea a Parisului, dar a tuturor marilor capitale europene. Aproape un deceniu a strălucit pe scenele de cabaret, până când alte stele, mai tinere, au captat atenția publicului, cariera versatei Mata Hari intrând, cumva, într-un con de umbră. Cu toate acestea, avea farmecul ei. Și fanii ei. Devenise o curtezană elevată, vorbitoare fluentă de mai multe limbi străine, o nimfă care seducea bărbații străini bogați și influenți, inclusiv oficiali guvernamentali de rang înalt.

În timpul Primului Răzaboi Mondial, având în vedere că Olanda rămăsese neutră, Mata Hari trecea granițele relativ ușor, însă odată ce a devenit faimoasă în cercurile diplomatice pentru serviciile pe care le oferea, statutul ei a început să ridice multe și importante semne de întrebare. Înainte de război, comportamentul ei ar fi putut întâmpina o simplă dezaprobare morală, scrie revista Time, dar în timpul războiului, a stârnit suspiciuni de spionaj.

Mata Hari se iubea, printre mulți alții, cu maiorul Arnold Kalle, un atașat militar german care, nu se știe exact de ce, dar a încercat să scape de ea. Folosind un cod pe care știa că francezii îl descifraseră deja, a transmis un mesaj care o identifica în calitate de spion. În urma intervenției neamțului, Mata Hari a fost prinsă și arestată în februarie 1917, într-un hotel de lux din Paris, procesul ei având loc cu ușile închise, cinci luni mai târziu. Acuzarea a învinuit-o pentru moartea a 50.000 de soldați francezi, dar nu a fost furnizată nicio dovadă sau vreo explicație specifică cu privire la modul în care ea ar fi cauzat aceste decese.

„De fapt, nimeni nu a identificat vreodată vreo faptă specifică sau vreo scurgere de informații care să poată fi pusă pe seama ei”, scrie Time citând un fragment al lui Pat Shipman, autoarea cărții Femme Fatale: Love, Lies, and the Unknown Life of Mata Hari (Dragoste, minciuni și viața necunoscută a lui Mata Hari), care descrie moștenirea ei ca fiind „un amestec bogat de mituri și legende care încă persistă”.

Deși viața amoroasă a lui Mata Hari nu a fost loială vreunei tabere anume, nu existau dovezi că ar fi furnizat cuiva informații utile din punct de vedere militar.

„Dar în 1917, armata franceză era epuizată și sătulă de război; avea moralul scăzut, iar unele divizii militare începuseră chiar să se revolte. Shipman susține că aliații, și în special francezii, aveau nevoie de cineva pe care să dea vina, pe care să îl pedepsească – pe care să îl învingă. Așa că au găsit un țap ispășitor perfect în această străină imorală, cu un mers senzual, care sedusese fără rușine bărbați din toate armatele.”

La 25 iulie 1917, Mata Hari a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Germaniei, de către guvernul militar francez, iar reprezentanții Olandei, țara ei nativă, n-au intervenit în niciun fel semnificativ, astfel încât să își poată salva „cetățeanul”.

Până la momentul execuției, s-a scris că fosta artistă fusese încarcerată în condiții mizerabile, suferind de malnutriție. Apoi au circulat zvonuri conform cărora soldații francezi ar fi tras cu gloanțe oarbe în ea, permițându-i să scape, dar adevărul a fost mult mai puțin romantic. După ce a fost împușcată mortal, la 15 octombrie 1917, la 41 de ani, rămășițele sale au fost donate pentru disecție facultății de medicină a Universității din Paris.

În timp, imaginea lui Mata Hari a fost divers nuanțată, de multe ori accentul punându-se nu pe elementele dubioase din cariera ei de spioană, dar mai ales pe aerul misterios care o învăluia, puterea seducției sale și duplicitatea.

„Și indiferent de modul în care publicul a ales să și-o amintească, guvernul german a disculpat-o pe Mata Hari în 1930. Însă națiunea care a executat-o a arătat mai multă reticență în a reveni asupra poveștii sale, chiar dacă unele documente franceze referitoare la cazul ei au fost declasificate, rămâne de văzut dacă viitorul va spori notorietatea ei ca spion sau va consolida tragedia ei ca țap ispășitor”.

Surse:

https://time.com/4977634/mata-hari-true-history/

https://www.washingtonpost.com/news/retropolis/wp/2017/10/15/i-am-ready-mata-hari-faced-a-firing-squad-for-spying-and-refused-a-blindfold/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Helen Duncan, ultima vrăjitoare a Marii Britanii. O poveste de spionaj, secretomanie și panică guvernamentală

Enigmaticul John Dee: ocultistul, magicianul și spionul reginei Elisabeta I

Charles Bennett, erou de război, spion, dramaturg apreciat și actor shakespearian

Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști