2026 este noul 2016: De ce milioane de tineri visează la Snapchat și Pokémon Go

Pe 31 decembrie 2025, utilizatoarea de TikTok @taybrafang a postat un videoclip cu un montaj al momentelor populare din 2016. A doua zi, @joebro909 a sugerat 1 ianuarie 2026 ca „reset day”, o revenire simbolică la trendurile de internet din 2016. În câteva zile, hashtag-ul #2016 a explodat: unele relatări vorbesc despre o creștere de peste 450% (în unele estimări, 452%) a căutărilor pentru „2016” în prima săptămână a anului, pe fondul unui val de clipuri care recreează filtrele, estetica și cultura digitală a epocii.

Fenomenul nu e doar un joc nostalgic. Leah Faye Cooper, jurnalistă și fostă editoare la Vogue, spune pentru ABC News că „oamenii tânjesc cu adevărat după o perioadă care s-a simțit mai simplă, o perioadă care s-a simțit cu adevărat optimistă”. În același material, ABC News notează că hashtag-ul #2016 a fost utilizat în peste 1 milion de postări pe TikTok și în peste 37 de milioane pe Instagram.

• James Van Der Beek, starul din „Dawson’s Creek”, a murit la 48 de ani după o…
• Primele calculatoare create de un român

Dar de ce exact 2016? Clay Routledge, psiholog existențial și expert în știința nostalgiei, explică într-o intervenție preluată de Archbridge Institute că a trecut suficient timp încât perioada să fie percepută „cu acele sentimente calde” specifice nostalgiei. El mai observă că milenialii și membrii mai mari ai Generației Z sunt printre cei mai expuși „transformărilor tehnologice” într-o epocă în care avansul inteligenței artificiale accelerează anxietatea legată de viitor. Când oamenii nu sunt siguri încotro se îndreaptă, nostalgia devine un mecanism de reglaj emoțional. Un studiu citat de presa de trend și marketing (GWI) susține că Generația Z e printre cele mai nostalgice generații, iar o parte a analizelor recente arată că mulți tineri resimt un atașament special față de anii 2010. Paradoxul e evident: cei mai mulți membri ai Generației Z aveau între 7 și 19 ani în 2016, suficient de mari cât să-și amintească muzica, meme-urile și „vibe-ul” online, dar prea tineri pentru libertatea pe care era o simbolizează astăzi în imaginația colectivă.

Joel Marlinarson, strateg de brand, spunea într-un TikTok din iulie 2025 că fascinația pentru estetica lui 2016 vine dintr-o oboseală față de perfecțiunea vizuală a platformelor: un internet mai puțin „curat”, mai puțin performativ, mai puțin obsedat de optimizare. În lectura lui, pentru mulți tineri „2016” înseamnă o perioadă mai relaxată, înainte ca prezența online să devină o muncă în sine. Ce anume caracteriza 2016? Aplicații precum Vine și Dubsmash erau încă repere culturale, iar epoca a fost marcată de momente precum Mannequin Challenge, de explozia Pokémon Go și de estetica Snapchat cu filtre „vintage”. În muzică, Drake, Justin Bieber și The Chainsmokers dominau topurile, iar Netflix lansa primul sezon din Stranger Things.

Dar Casey Lewis, autoarea newsletter-ului After School despre cultura creatorilor, identifică un strat mai profund: un „2016” care a rămas în minte ca un moment de accesibilitate economică într-o viață deja digitalizată — smartphone-uri, streaming, aplicații, dar la costuri percepute ca mai suportabile. În 2016, multe servicii tech se aflau încă în expansiune și ofereau prețuri subvenționate pentru a atrage utilizatori; astăzi, aceleași companii operează la prețuri „de piață”, într-o economie care apasă mai greu o generație cu salarii sub presiune și costuri de trai în creștere.

Tehnologia joacă și un rol paradoxal: ciclurile rapide de trenduri fac ca inclusiv trecutul recent să devină „nostalgic” aproape instant. În termenii lui Douglas Rushkoff, e vorba de presiunea unui prezent continuu, „mereu pornit”, care nu mai lasă spațiu pentru procesare, iar mintea caută refugii recognoscibile.

Cercetări din ultimele două decenii în științele comportamentale au stabilit că nostalgia funcționează ca o resursă psihologică: poate crește starea de bine, poate întări sentimentul de conectare socială și poate oferi un sens mai profund al vieții.

Totuși, 2016 nu a fost perfect. La 1 februarie 2016, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia de virus Zika o urgență de sănătate publică de interes internațional. În Brazilia, autoritățile au estimat până la 1,5 milioane de cazuri, iar între octombrie 2015 și ianuarie 2016 au fost raportate peste 3.500 de cazuri de microcefalie. Lumea i-a pierdut pe David Bowie, Prince și Carrie Fisher. Dar nostalgia selectează: ignoră anxietățile globale și păstrează filtrele pastelate, petrecerile de vară și muzica ușoară, o versiune editată a realității, nu realitatea însăși.

Mișcarea „2026 este noul 2016” merge însă dincolo de simpla recreare a trecutului. Generația Z remixează spontaneitatea, accesibilitatea și optimismul atribuite acelei epoci pentru a da sens unui prezent care pare mai scump, mai complicat și mai greu de controlat.

Surse:

https://en.wikipedia.org/wiki/2026_is_the_new_2016

https://abcnews.go.com/GMA/Living/2026-2016-social-media-users-turn-back-clock/story?id=129277952

https://fortune.com/2026/01/20/what-is-2016-vibes-trend-why-is-everyone-posting-2016-pics-talking-gen-z-nostalgia/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Este oficial: tinerii din Generația Z sunt mai puțin inteligenți decât părinții lor

Tinerii din Generația Z fac mai puțin sex și renunță la relații cu totul

Tinerii născuți după 1980 au risc mai mare de schizofrenie, avertizează un studiu

Tinerii adulți cu nivel de educație ridicat, mai predispuși să rămână singuri, arată un studiu