Prima pagină Cultura

Flatulenta – O istorie mirositoare

Nicu Parlog | 10.30.2009 | ● Vizualizări: 16676
Flatulenta – O istorie mirositoare     flatulenta, basina, basini, part, gaze, vanturi, seneca, aristofan, imperiul roman, intestin, medicina, istorie, funny, partar, basinos, basinist, saltimbanci, clovni, haltere, opera + zoom
Galerie foto (10)

Acum, pe buna dreptate, cine nu cunoaste Fenomenul? Cine nu a cazut victima, in cele mai nepotrivite locuri si momente, banalului proces de tranzitie a gazelor prin labirintul intestinal al trupului omenesc? Dincolo de oroarea si de jena care insotesc acest firesc fenomen fiziologic de care ne este rusine sa aducem vorba, sta insa o poveste surprinzatoare cu implicatii neasteptate in psihologia, traditiile si chiar istoria omenirii. Daca stiti deja despre cine este vorba, rupeti-va putin timp. Dusmanca vinovata de nenumarate momente jenante si regretabile trebuie cunoscuta pentru a fi contracarata cu succes! Curaj si fara aere...

Ce cauti tu in viata mea?

A fost tot timpul in spatele tau. Inca de cand te-ai nascut siai avut parte de prima masa. Te-a insotit, mai apoi, prin viata caun clovn amator de glume proaste fara voia ta. A fost fidela sisurprinzatoare in acelasi timp. Te-a facut de ras la gradinita, inscoala generala, la liceu, ba chiar si in facultate. Mai tarziu, lalocul de munca te deranjeaza constant, parca dinadins.

Precum o cunostinta de neam prost, nu s-a sfiit sa deabuzna, sonor, chiar in momentele solemne ale vietii tale.Ce conta pentru ea ca vorbeai la o conferinta, ca stateai la masaintr-un anturaj select, ca te aflai la o intalnire de afaceri sauca erai intr-un mijloc de transport in comun? Nici in clipacasatoriei nu se sfieste sa-si faca simtita prezenta...

Ai chinuit-o, te-ai incordat, ai ascuns grimase si injuraturisub un zambet fortat, ai inventat cele mai incredibile scuze siexplicatii. Nimic, tot nu pleca de acolo. Sau daca dispareasenzatia pe moment, penibila explozie putea interveni canditi era lumea mai draga. Nu avea importanta ca erai infata profesorului, a sefului sau a unei audiente largi. Nu arespectat nici momentul atat de drag oricarui pescar, cand pesteleperfect musca momeala... si atunci a bubuit puternic speriindvietatile apei si starnind hohote in randul colegilor depescuit...



De multe ori, ti-a demonstrat ca nu stie ce este aceea rabdaresi respect. Tu credeai ca te poti controla in orice moment, ea nusi nu, vroia sa iti arate cu orice pret ca este cu cateva secundeinaintea ta. Si cand te gandesti ca totul nu este decat un fenomennormal, comun tuturor vietuitoarelor.

Asa numita flatulenta- in termeni stiintifici - este pursi simplu expulzarea in afara organismului a unui amestec de gazecare nu sunt altceva decat produse secundare ale procesuluidigestiv petrecut la mamifere. Amestecul de gaze, denumit"flatus" ("vant" in latina) de catre medicii romani dinAntichitate, este adus in rect de aceeasi miscare peristaltica caretransporta reziduurile fecale din intestinul gros in rect.Terminatiile nervoase din anticamera evacuarii din trupul uman suntcele vinovate de declansarea exploziei mirositoare. Ele si numaiele...

Variatiile "sunetului" depind in exclusivitate detonusul muschilor sfincterului anal si de viteza amestecului degaze propagat. Pentru specia umana, flatulenta se intampladeopotriva accidental si incidental. Asta inseamna canedoritele explozii apar indeosebi cand tusesti, stranuti,te ridici brusc de pe scaun sau, in general, cand depui activitatifizice solicitante. Activitatile cele mai propice pentrueliberarea de gaze sunt, in ordine: halterele deperformanta, unde - invariabil - sportivii care ridicagreutati imense scapa invariabil cateva bubuieli,culturismul, din motive similare si, nu radeti...cantatul la Opera. Da, nu va mirati prea tare!Datorita efortului specific prin care sopranele, basii, baritoniisi alti cantareti de opera sunt nevoiti sa-si umple cu aer cutiatoracica si sa cante cu putere, apare in mod natural fenomenul deflatulenta.

Bubuind prin istorie

Rusinosul fenomen a fost alaturi omenirii din cele mai vechitimpuri. Avem dovada termenilor antici cu care a fost denumit.In dialectele indo-europene stravechi avem sufixulper, regasit mai apoi in sanscritul pardate,grecescul perdomai, persanul paeradaiti,anglo-saxonul ferten sau slavicul perdet. Ei, siam ajuns, fara sa vrem, si la momentul cand flatulenta a aparut inlimbajul neaos romanesc. Laolalta cu alte cuvinte porcoase aduse delegionarii si colonii romani (care nu au fost tocmai niste obrazefine), a poposit in limba daco-romanilor si hidosul termen. Basina.Conform lingvistilor, "basina" romaneasca vine direct dinlatinescul vissina, un termen vulgar pentrupedere, denumirea oficiala a fenomenului in limba literaraa Cezarilor...

De-a lungul timpului, oamenii au avut atitudini diverse fata deactul flatulentei. In majoritatea culturilor, partairea in publicera considerata un act reprobabil si rusinos dar, in functie decontext, putea fi aducator de rasete si veselie. La vechiichinezi, partul era privit ca o declansare zgomotoasa anorocului. Unele triburi din Africa sub-sahariana cred siastazi ca flatulenta este intotdeauna de bun augur, sunetul saufiind cumva o invitatie indelung asteptata pentru tunetul noriloraducatori de ploaie binefacatoare.

Pazuzu, regele demonilor vanturilor in mitologiababiloniana. Desi este un spirit malefic, Pazuzu are capacitatea dea indeparta celelalte spirite rele, motiv pentru care a fostfolosit in numeroase amulete.

Unul dintre cele mai vechi texte de lege omenesti,"Codul lui Manu", aparut inIndia in urma cu peste 5.000 de ani, pedepseste crunt partairea inpublic. Iar cum ne aflam in tinutul castelor, orice sudra inferiorcare nu-si pazea fundul si slobozea vreun vant mirositor in preajmaunui ksatria sau mai grav, brahman, era supus unei pedepsegroaznice. Nici mai mult, nici mai putin, nefericitului i se taiaanusul cu cutitul, pentru neobrazarea si lipsa de respect la adresaprivilegiatilor din castele superioare.

In alte parti ale lumii, precum insulele din Pacific, partaialaa fost readusa pe piedestal de numeroase triburi care isicautau viitorul la samanii si ghicitorii locali experti la ghicitulin... basini. In mitologia inuitilor din nordul Canadei ilintalnim pe Matschiskhapeu (in traducere directa,evident, Omul-Part). Ciudata divinitate este cel maiputernic spirit din panteonul eschimosilor, fiind la origine unsaman legendar care patroneaza peste actul flatulentei, capabilsa-i pedepseasca pe cei rai cu teribile dureri gastro-intestinalesi sa-i fericeasca pe cei buni cu darul eliberariivanturilor! Intr-o poveste de-a eschimosilor, ZeulVanturilor Intestinale (desen, jos) viziteaza noaptea totizgarcitii din lume si le coase fundurile, astfel incat acestia sanu-si mai poata elibera gazele, finnd condamnati la cumplitebalonari si dureri de burta.

In Antichitatea europeana, flatulenta isi face simtita prezentafoarte devreme. Doua texte scrise acum 2.500 ani de insusiAristofan, parintele comediei, abunda in relatariumoristice la adesa gazelor scapate de cetatenii atenieni. Maitarziu, romanii aduc un tribut banalului part prin satirelelui Seneca la adresa imparatului Nero.

Lumea islamica nu este nici ea straina portretizariiflatulentei. O gasim deghizata chiar in faimoasa culegere de basmearabe "1001 de nopti", unde apareo povestioara intitulata sugestiv "Partul istoric". Estevorba despre povestea unui satean simplu care este nevoit sa-siparaseasca satul, de rusine - rusine aparuta aparuta in urma uneiexplozii slobozita involuntar la propria-i nunta. Cand sereintoarce spasit, peste zece ani, barbatul descopera cu stupoareca bubuitura sa devenise atat de faimoasa, incat oamenii o foloseaudrept punct de referinta pentru toate evenimentele scurse de laacel moment stanjenitor.

Flatulenta isi face o intrare zgomoasa in epoca Renasterii prinantologicele povesti ale lui "Gargantua siPantagruel" scrise de FrancoisRabelais. In capitolul 27 din cea de-a doua carte, uriasulPantagruel elibereaza un vant atat de puternic incat "a facut caPamantul sa se zguduie 29 de mile imprejur, iar din pantecele saleau iesit mii de oameni, pitici si creaturi ciudate".

Astazi, cei mai multi oameni se stapanesc (sau cel putinincearca) atunci cand se afla in compania altora. Cand situatia numai poate fi tinuta sub control, minimul bun simt ne indeamna,totusi, sa parasim incaperea, inventand un motiv nevinovat.Totusi, in unele culturi, trasul vanturilor nu este vazutnici astazi drept un lucru rusinos. Eruditul Mircea Eliadeaminteste astfel desele momente in care mentorul sau din Indiaelibera vanturi sonore, iar insotitori sai considerau acest lucrula fel de normal si natural precum tusitul sau stranutul. Oevolutie, totusi, comparativ cu pedepsa lui Manu.

N-ai un foc?

Unul dintre cele mai sonore aspecte ale umorului vulgar tine deasa-numitul "vant aprins". Este o practica comuna la petreceriledin mediile cazone, interlope sau chiar in campusurile studentesti.Psihologii o considera nimic altceva decat o cascadorie trista,care aduce in prim-plan nefericirea umana alaturi de dorinta de ase remarca cu orice pret. Medicii, pe de alta parte, avertizeaza inprivinta riscurilor - deloc de ignorat - care apar in urma acestuiexperiment, ce spune multe despre nivelul intelectual al unorsemeni de ai nostri...

In prezent, in plin mileniu III, ciudatenia asta a devenit atatde populara incat sute de autoproductii de acest tip suntpostate zilnic pe You Tube. Denumita in argou "Sageata albastra"sau "Sufletul albastru", piroflatulenta, cum este botezata despecialistii comportamentului deviant uman, este prezenta si innumeroase piese de teatru modern, filme, emisiuni de televiziune sichiar desene animate.

Pe langa alte 4 substante chimice, gazele intestinale contin simetan, iar metanul, in contact cu focul, arde cu o flacaraalbastruie. Flacara poate fi si portocalie sau galbena, infunctie de compozitia gazului. Nebunia a ajuns la un asemena nivel,incat pe Internet exista site-uri dedicate actului. Accidentele nusunt rare, de obicei rezumandu-se la arderea superficiala aepidermei. Exista, totusi, un caz medical in care amatorul uneiasemenea distractii scatologice s-a ales cu o leziune de peste 15cm a intestinului gros, avand nevoie de interventia urgenta a unuichirurg, care i-a salvat viata.

Aprinderea vanturilor era o distractie obisnuita in Evul Mediueuropean. Uneori a servit drept metoda de protest si umilire, dupacum arata o miniatura medievala care impodobeste editia din 1545 alucrarii "Descrieri ale Papalitatii"de Marin Luther. Desenul reprezinta nici mai mult,nici mai putin decat doi tarani protestanti germani care isi daupantalonii jos si slobozesc vanturi care incendiaza la propriu bulapapala emisa de Papa Paul al III-lea.

Basinisti cu carte de munca

Istoric, capacitatea de a trage vanturi la comanda estementionata pentru prima data in lucrare teologica si filosofica,extrem de serioasa, a sfantului Augustin din Hippo, "DeCivitate Dei" (Despre cetatea lui Dumnezeu).Tomul mentioneaza ca, in vechime, oamenii "aveau un asemeneacontrol al maruntaielor, incat trageau vanturi numai la comanda, bachiar puteau canta [prin intermediul lor]...". Aceasta abilitate afost pierduta din pricina pacatelor, care au atras lipsacontrolului propriului trup.

In Evul Mediua, in afara de vanatoare, orgii bahice si sexualesi turniruri cavaleresti, una din distractiile cele maigustate de catre capetele incoronate ale Europei apusene eravizionarea spectacolelor in care saltimbancii si bufonii de curtese partaiau cat mai sonor, in hohotele de ras ale nobililor sidomnitelor de la curte.

Primii partari sau basinisti profesionisti (ma scuzati, daracesta pare sa fie termenul) au aparut pe la curtile regilorIrlandei. Denumiti braigetori, sunt mentionatialaturi de circari si muzicieni in Tech Midchuarda, undocument despre banchetele din sala lui Tara. Din punct de vedereprofesional, braigetorii se situau pe ultima treapta aclasamentului entertainerilor medievali irlandezi, primelelocuri fiind ocupate de barzi si cantareti la harpa.

Bizara moda de a avea un partar personal care sa te binedispunacand esti trist a ajuns si la curtile regilor Angliei, asa ca,in plin secol XIII, cronica Liber Feodorumpovesteste despre ispravile lui Roland Partarul. Acestaera, la origine, un saltimbanc care s-a specializat atat detemeinic in tehnica tragerii de vanturi, incat detinea conaculHemingstone din Suffolk, basca 120.000 metri patrati de terenprimiti drept rasplata din partea regelui Henric al II-lea pentruserviciile sale... zgomotoase. In apropierea Craciunului, Rolandera obligat ,prin contract, sa vina la curtea regala, unde se dadeapeste cap, fluiera si tragea cat mai multe vanturi.

Credeati ca doar regii si nobilimea beneficiau de privilegiul dea avea un partaitor la comanda? Ei, as! Masele populare sebinedispuneau cu numerosi saltimbanci care le satisfaceau simtulumorului ofilit de foamete, saracie si nenumarate molime. O altacronica, franceza de data acesta, ne spune ca, in secolulal XIV-lea, abilitatea de a trage vanturi era cea mai pretuitacerinta a unui artist care colinda balciurile, orasele si targurilevremii. Individul cu pricina putea sa fie un povestitormediocru, un saltimbanc stangaci si un cantaret penibil, dar toateacestea ii erau iertate de catre multime, daca dovedea ca este unmaestru al eliberarii zgomotoase a gazelor!

Mirositoarea si bubuitoarea meserie se perpetueaza prinistorie pana in secolul XIX, cand se naste ultimul partar de modaveche. Joseph Pujol (1857-1945), caci despre el estevorba, a ramas o adevarata legenda a genului. Pujol a devenitcunoscut sub numele de scena de Le Petomane (Partarul /Partaitorul, in limba franceza). S-a nascut la Marsilia,dintr-un tata sculptor si o mama casnica. La scurt timp dupaterminarea scolii primare, Joseph a devenit constient de ciudatulsau dar natural, concretizat intr-un remarcabil control almuschilor abdominalo-rectali, in urma unei intamplari, sa-i zicemhazlii.

Pe cand inota in mare alaturi de alti tineri de varsta lui, asimtit cum i-a intrat accidental o cantitate considerabila de apain rect. Speriat, s-a dus la doctor, care, dupa un control derutina, l-a asigurat ca nu trebuie sa se ingrijoreze. Cand a plecatin armata, nu a avut de lucru, si le-a povestit camarazilor despreabilitatea sa neobisnuita. Pentru a satisface curiozitatea siumorul superiorilor, Pujol a fost nevoit sa-si toarneperiodic apa in fund, pe care o expulza apoi cu putere pe odistanta de cativa metri, spre amuzamentul si gloria ArmateiFranceze.

Intors acasa, a descoperit ca putea trage vanturi in voie peperioade prelungi de timp. Se angajeaza la o brutarie si incepesa-si distreze clientii prin explozii sonore. Lovit de saracie, sedecide sa performeze pe scena si debuteaza in anul 1887 in orasulsau natal. Nu trece mult timp si baiatul cu fund zgomotos setransforma intr-un adevarat superstar. Purcede spre Paris,unde celebrul Moulin Rouge il asteapta cu bratele deschise. Uneledintre numerele sale de mare succes la public consta in imitarea cufundul a sunetelor unei furtuni sau reproducerea fidela azgomotului produs de o baterie de artilerie.

Joseph nu se multumeste cu atata si persevereaza. In scurt timp,ridica publicul in picioare, atunci cand isi introduce oocarina in rect si "canta" O Sole Mio sauLa Marsellaise. Credeti ca s-a opritaici? Nici pomeneala! Intr-o demonstratie de forta, trageun vant atat de puternic incat stinge o lumanare asezata la peste10 metri in spatele sau. Multimea este in delir. La fel sicelebritatile vremii. Fanii cei mai devotati ai "spectacolelor" luiPujol erau Eduard, print de Wales, Regele Leopold al II-lea alBelgiei si Sigmund Freud. In urma unui conflict de interese, JosephLe Petomane se desparte de Moulin Rouge, performand in continuarein propriul show intitulat Teatrul Pompadour.

Moare la varsta de 88 de ani, la Marsilia, prestigioasaUniversitate Sorbona oferind atunci o importanta suma de baniurmasilor lui Pujol, in scopul disectiei si studierii cadavrululuiacestuia. Familia a refuzat oferta.

In prezent, Le Petomane are un demn urmas in persoana luiPaul Oldfield, singurul "professional farter" din zilelenoastre. Cunoscut sub numele de scena "Mr. Methane", Pauls-a apucat de aceasta stranie indeletnicire in anul 1991. DomnulMetan si-a descoperit abilitatea la varsta de 15 ani, in urmapracticarii yoga. In ziua urmatoare, a reusit sa traga douazeci devanturi intr-un minut, spre entuziasmul prietenilor sai.

Uimitoarea performanta a Domnului Metan in cadrulcunoscutului show TV Britain's gottalent

Tu esti de vina pentru incalzirea globala?

Oricat de greu v-ar veni sa credeti, flatulenta se numaraprintre principalii vinovati de efectul de sera. De fapt, existateoria ca banala flatulenta devanseaza poluarea cu gaze deesapament, atunci cand vine vorba despre principalii factorivinovati de declansarea incalzirii globale. Despre ce estevorba?

Unul dintre principalele gaze care alimenteaza efectul de seraeste metanul. Pana de curand, se credea ca cele mai mari emisii degaz metan de pe planeta sunt cele produse de vanturile trase demiliardele de bovine de pe planeta. Daca, initial, se estima caimensele cirezi de cornute produc circa 20% din emisiile anuale demetan, studiile comandate de marile concerne producatoare de carnede vita afirma ca bovinele produc 1-2% din metanul care ne distrugeatmosfera. Care este adevarul? Probabil ca nu vom afla preacurand.

Un exemplu interesant este cel din Noua Zeelanda, taraproducatoare de mari cantitati de carne de vita si semnatara, inacelasi timp, a protocolului de la Kyoto, protocol conform caruiaeste obligata sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Guvernulneo-zeenlandez, prins intre ciocan si nicovala, a fost fortat saadopte noi taxe, denumite « taxele pe vanturile vacilor ».Proiectul de lege intampina in prezent proteste serioase.

FACTS: Cum sa-i vii dehac?

  • Gazele intestinale se formeaza din surse exogene (aer ingeratprin nas si gura cand mancam cu lacomie) si surse endogene (gazeproduse in tractul digestiv).

  • Mirosul neplacut al vanturilor se datoreaza mai multorsubstante prezente rezultate din activitatea digestiva.
  • Printre vinovati se numara: acidul butiric (miros de untranced) si hidrogenul sulfurat (miros de oua rancede).

  • La mamifere, incidenta mirosului urat creste proportional de laerbivore la carnivore, cum sunt felinele sau hienele, care produccele mai cumplit mirositoare vanturi.

  • Pentru oameni, alimentele vinovate de amplificarea fenomenuluisunt cele bogate in polizaharide si oligozaharide (precum inulina),adica: lintea, fasolea, ceapa, ridichiile, cartofii, cartofiidulci, cerealele (orezul este singura cereala care nu producegaze), anghinarea. Campioane raman legumele din genulBrassica: varza, conopida, broccoli.

  • Din cele mai vechi timpuri, omenirea a cautat remedii impotrivarusinoaselor vanturi. Medicinile populare si traditionale pretuiescierburile si condimentele care reduc flatulenta. In Antichitate s-adat o mare importanta leacurilor care inhiba aparitia gazelor.Deosebit de eficiente s-au dovedit a fi usturoiul si scortisoara.Aliati de nadejde sunt si piperul negru, turmericul, ghimbirul.

  • Studiile recente au descoperit ca produsele probiotice, precumiaurul de casa si kefirul, reduc flatulenta si restabilescechilibrul florei intestinale.

  • Medicina moderna se bazeaza si pe consumul tabletelor de carbunenatural, prescrise de obicei in cazurile de flatulenta cronica.

  • In final, merita retinut ca flatulenta este o functie normala acorpului uman. Cu toate acestea, simptomele unei flatulente inexces sunt un prim semnal de alarma in privinta unor posibile boliintestinale. In astfel de situatii, o vizita la medicul specialisteste mai mult decat indicata.

  • Sa auzim si, mai ales, sa mirosim de bine!

CITESTE SI: