Prima pagină Cultura

Intre a fi si a nu fi... Rosia Montana

Adrian Nicolae | 03.03.2010 | ● Vizualizări: 778
Intre a fi si a nu fi... Rosia Montana     rosia montana, gold corporation, gabriel resources, mina, aur, argint, roma, dacia, triptice, cianura, poluare + zoom
Galerie foto (12)

Este greu de crezut ca acum, sa spunem, 10 ani, cineva, cu exceptia pasionatilor de istorie, ar fi pomenit de Rosia Montana mai mult decat ca loc de descoperire a tripticelor, celebrele placute cerate din vremea romanilor, sau ca locatie a unor mine stravechi datand din vremea acelorasi stramosi latini. Astazi, aproape ca nu exista roman care sa nu aiba o opinie vis-a-vis de controversatul proiect minier cu capital strain care vizeaza comuna in cauza. Grija fata de Rosia Montana, de patrimoniul national si potentialul turistic al zonei, pare sa ne fi cuprins pe toti, brusc, uitand, probabil, ca acolo minele nu s-au inchis mai bine de 2000 de ani, ca raurile sunt la fel de rosii si de toxice ca si in Antichitate, ca nu exista turism si ca saracia in care se zbate mica localitate de decenii bune face ca locuintele oamenilor si centrul istoric al comunei sa arate chiar mai rau decat ruinele romane. In aceeasi ordine de idei, o intrebare retorica se ridica inevitabil… Cati dintre noi cunosc adevarul despre Rosia Montana?

De la Alburnus Maior la Rosia Montana

Istoria Rosiei Montana se leaga exclusiv de exploatarea auruluisi argintului din zona, cu atestari ale activitatilor miniereatribuite culturii Decea Muresului datand inca din anul 2800 i.Hr.Lipsa izvoarelor legate de mineritul din vremea dacilor i-adeterminat pe multi istorici sa atribuie romanilor dezvoltareanucleului de locuire a Rosiei Montana. In fapt, primamentionare a deja celebrei localitati dateaza din anul 131 d.Hr.,ea fiind pomenita, sub numele de Alburnus Maior, pe una dintreplacutele cerate romane descoperita in mina Sfantul Simion dinOhaba. Tot aici sunt pomenite si neamurile ilire,pricepute in extragerea metalelor (pirustae, sardeates sibaridusta) aduse de romani din vestul Balcanilor pentru a coloniza,in special, localitatile miniere. De altfel, cele mai multe numeproprii dintre cele mentionate de izvoarele antice de la RosiaMonta sunt de origine ilira, fapt sustinut si de descoperirea unorasezari locuite exclusiv de dalmati, asa cum este VicusPirustarum.



Dr. Beatrice Cauuet, specialista reputata in mineritul antic, careactiveaza in cadrul laboratorului UTAH (Unite Toulousained'Archaeologie et Histoire) al Universitatii "Le Mirail" de laToulouse din Franta, coordonator al echipei de arheologi francezicare lucreaza impreuna cu Muzeul National de Istorie a Romaniei, sialte institutii de profil romanesti, la Rosia Montana, sustine,insa, ca minele erau exploatate inca dinainte de cucerireaDaciei de catre romani, ipoteza sustinuta de testele cu C14efectuate asupra unor bucati de lemn din vechea structura desustinere a minelor, teste care au aratat ca lemnul dateaza dinsecolul I i.Hr. Ipoteza este cu atat mai interesanta cucat vine sa sustina o afirmatie din anul 1876 a profesorului doctorin mineralogie, Szabo Iosef, cel care sustinea ca zacaminteleaurifere de la Rosia Montana erau exploatate chiar din secolul IIi.Hr., cu aproape trei secole inainte de razboaieledaco-romane.



Ceea ce a urmat cuceririi romane, este istorie. Conforminsemnarilor vremii, imparatul Traian s-a intors la Roma cu o pradade razboi de 165.000 de kilograme de aur, 331.000 de kilograme deargint si circa 50.000 de sclavi, cinstindu-si victoria asupra"trufasilor daci", dupa cum el insusi ii numea, cu 123 de zile deserbari si jocuri de gladiatori, cifra record in toata istoriaRomei. Se estimeaza ca pe perioada stapanirii romane, numai putin de 85 de vagoane de aur pur au luat drumul CetatiiEterne, suficient cat sa scoata din colaps economic si sa dea onoua fata celui mai mare imperiu al Antichitatii. In fapt,descoperirea la Rosia Montana si in satele invecinate a peste17.000 de artefacte romane, precum si existenta celei mai marinecropole latine din Dacia, atesta importanta deosebita pe careAlburnus Maior, si implicit extractiile aurifere, le aveau pentruromani.





De o valoare inestimabila sunt tripticele, tablite ceratedin lemn de brad, de marimea unei palme (25/8 cm), acoperite deinscriptii in latina vulgara, descoperite la Rosia Montana intreanii 1786 şi 1855. Primul roman care a studiat si comentatcele 25 de placute care au supravietuit neglijentei celor carele-au descoperit, dintre cele 50 cate au fost scoase la lumina, afost Timotei Cipariu, cel care a si donat trei asemenea documenteepigrafice Muzeului Episcopal de la Blaj. Cea mai recenta dintreele dateaza din 29 mai 167 d.Hr., perioada ce corespunde ataculuimarcoman asupra Apusenilor, fapt ce a condus la ipoteza conformcareia tablitele au fost ascunse in mine de locuitorii ce isiparasisera vetrele. Mai plauzibila pare, insa, teoria care sustineca tripticele au fost, pur si simplu, abandonate de proprietari,fiind greu de crezut ca activitatea miniera din zona a fostabandonata. Desi doar 14 dintre ele sunt partial lizibile, elereusesc totusi sa faca lumina asupra unor aspecte controversate aleistoriei daco-romanilor.

Astfel, tripticele care cuprind patru contracte de vanzare (treicontracte de vanzare a sclavilor si unul de vanzare a unei parti decasa), trei contracte de locatiune, doua contracte de imprumut, uncontract de depozit, un contract de societate, un proces-verbalprin care se constata desfiintarea unui colegiu funerar, listacheltuielilor necesare pentru organizarea unui banchet si odeclaratie de garantie nu corespund pe de-a intregul cerintelordreptului civil roman, ele fiind dovada unei adaptari a legilorCetatii Eterne la normele si cutumele dacilor. Este elocvent cazulplacutei in care o femeie, Anduena a lui Bato, este mentionata casi creditor, situatie de neconceput la Roma, acolo unde, in secolulII d.Hr., femeile nu puteau incheia contracte in nume propriu,contactul fiind incheiat, fara doar si poate, conform cerintelorlegilor locale.



Nu mai putin importanta este placuta cu numarul XVIII, datata la 6februarie 131 d.Hr. Tablita in cauza reprezinta in contractincheiat de catre juristul roman Valerius Firmus intre DasiusVerzonis, ilir pirust din satul dalmat Kavieretium, si MaximusBatonis, obiectul vanzarii fiind o fetita de sase ani, pe numePassima, contra sumei de 265 de dinari. Din franturile defraze care au ramas lizibile reiese pentru prima data si denumireaantica a localitatii Rosia Montana, Alburnus Maior, denumire ceatesta existenta milenara a localitatii si a exploatarii auriferedin zona. Tot din tabulele cerate de la Rosia Montanareiese si prezenta unei importante comunitati grecesti, circa 10%dintre locuitori, daca este sa ne luam dupa proportia numelorinscriptionate pe anticele documente, un argument in plus infavoarea existentei unui important centru comercial la AlburnusMaior.



Retragerea romana nu a insemnat si inchiderea minelor din Apuseni.Dovezile arheologice sustin continuitatea lucrarilor de extractie aaurului, desi ocazionala, pana la caderea cnezatelor sivoievodatelor locale sub stapanirea ungara. Odata cu acest moment,"febra aurului" cuprinde si regalitatea maghiara, cea care pemitecolonistilor germani (hospites) sa exploateze aurul de la RosiaMontana alaturi de valahi si de unguri. Localitatea estecunoscuta in Evul Mediu sub mai multe denumiri: Valea Rosie, RubeoFlumine, Rothseifen, Rotbach sau Verespatak, asta pana in anul1592, an in care apare prima atestare documentara a numelui deRosia Montana. In schimb, localitatea nu mai apare indocumentele oficiale ca una de sine statatoare, ea fiindconsiderata parte a orasului Abrud, situatie care ramane nechimbatapana in anul 1860.



Locuitorii din Rosia Montana participa activ la Revolutia de la1848, fiind condusi de eroii locali, George Gritta si preotulSimion Balint, prefectul legiunii Aries, doi dintre apropiatii luiAvram Iancu. Pe rosieni ii regasim apoi la Marea Adunare Nationalade la Alba Iulia, prin imputernicitii lor: preotii Nicolae Cosma siPompiliu Siso, doctorul Simion Henzel, Aron Griuta, AlexandruVasinca si Alexandru Bucuresteanu), fapt ce subliniaza importantalocalitatii in evenimentele ce marcheaza istoria Tarii Motilor.



Odata cu intrarea Romaniei in primul Razboi Mondial, activitateaminiera inceteaza in cea mai mare parte, moment urmat de o scurtaperioada de prosperitate datorata masurilor speciale luate deguvernul roman. Dezastrul rosienilor incepe odata cunationalizarea minelor facuta de comunisti in anul 1948 si cuperioada neagra marcata de prigoana rosiilor la adresa fostilorproprietari de terenuri miniere, evenimente care culmineaza cu unexod in masa al locuitorilor si cu deschiderea minei la nivelindustrial din anii 70. Lipsa unei tehnologii care saprotejeze mediul inconjurator a dus la o crestere inimaginabila apoluarii din zona, precum si la degradarea treptata a niveluluieconomic a comunei Rosia Montana. Punctul terminus al localitatiisi al extractiilor aurifere a parut a fi anul 2006, an in careultima mina subventionata de stat s-a inchis din cauza datoriilorsi a neplatii facturilor la energie electrica. Rapoartele oficialearatau ca filoanele principale de aur si argint fusesera epuizate,intreaga cantitate de aur ramasa la Rosia Montana fiind estimata destatul roman la circa 30 de tone.



Povestea aurului motilor nu se opreste, insa, aici. In urmaexpertizelor de profil, Gabriel Resources, o companieminiera din Toronto, estimeaza ca la Rosia Montana au ramasneexploatate 10,1 milioane de uncii de aur, cel mai mare si maivaloros zacamant de aur din Europa, asta numai daca ne gandim lapretul actual al aurului, 1.095 de dolari/uncia.

Cersetorii de pe comoara

Motii rosieni pot spune astazi, fara a gresi, ca sunt asemeneacersetorului de pe comoara. In situatia in care statul roman seimprumuta pentru a plati pensiile, este evident ca o investitie de2 miliarde de dolari, suma necesara pentru a deschide o mina latoate standardele ecologice impuse de Uniunea Europeana, nu se varealiza prea curand. In acelasi timp, lipsita de mina deaur si de locurile de munca oferite de aceasta, micuta comunitaterosiana este sortita pieirii. In fapt, multe familii si-auparasit deja locurile de bastina in cautarea unui trai mai bun intara sau peste hotare. Somajul urca pana la 90%, iar cei mai multidintre localnici nu au absolut nicio sursa de venit.



Cei care vorbesc de turismul din zona par (si ei) rupti derealitate. La Rosia Montana turismul a fost dintotdeaunaaproape de zero, singura motivatie pentru existenta localitatiifiind extractiile auro-argintifere din zona. La fel degreu de crezut pare si faptul ca vreun investitor isi va aruncabanii in ridicarea unor pensiuni intr-o zona in care raurile suntrosii din cauza concentratiei, fie ea si diluata, de acid sulfuric,in care solul este ars de poluarea inimaginabila sau in carediferentele dintre ruinele romane si casele Rosiei Montana suntaproape insesizabile. La doar doi pasi de Rosia, mina comunistazace impanzita de scheletele metalice ale vechilor utilajeparasite, de pe care "magnetii", hotii de fier vechi, au furat dejatot ceea ce putea fi transportat. Nu a ramas la suprafatadecat sterilul, iar Rosia Montana pare sa-si fi pierdut insasimotivatia existentei... si asta in conditiile in care sta pe celmai mare zacamant de aur din Europa si unul dintre cele mai mariale lumii, un zacamant de cel putin 300 de tone de aur si 1.400tone de argint.



S-a vorbit si despre distrugerea patrimoniului national, anticelevestigii romane din zona. Compania canadiana Gabriel Resources Ltd.- principalul actionar al Rosia Montana Gold Corporation S.A.(RMGC) sustine, insa, ca totul nu este decat o intelegere gresita aproiectelor sale. RMGC afirma ca are in plan, in cazulprimirii tuturor aprobarilor in vederea demararii lucrarilorminiere, un proiect in valoare de 46 milioane de dolari, din care11 milioane de dolari pentru cercetarea patrimoniului si alte 35 demilioane de dolari pentru punerea in valoare a acestuia.Lucrarile au fost deja demarate prin restaurarea unei cladiri dincentrul istoric al Rosiei Montana, prima dintre cele opt destinategazduirii unui Muzeu Modern al Mineritului. In plus, afirma AdrianGligor, vicepresedintele pentru Patrimoniu si Dezvoltarea Durabilaal RMGC: "Programul de protejare a patrimoniului culturalpropus de compania RMGC, atat de suprafata, cat si subteran, a fostauditat de Oxford Archaeology Unit (Marea Britanie), organizatie aicarei specialisti au constatat ca lucrarile de arheologie realizatedepasesc cu mult cerintele legale si cele mai bune practici in ceeace priveste calitatea".



Aceiasi reprezentanti ai RMGC sustin cu tarie ca proiectulpe care si-au propus sa il dezvolte la Rosia Montana respecta toatenormele impuse de U.E. si ca mina din stravechea localitate minierava fi un model pentru alte initiative de acest gen din orice coltal lumii, inclusiv la standardele noi de folosire a cianurilor,metoda utilizata de peste 90% dintre minele din lume. Inconditiile in care statul roman, care a inchis circa 500 de de minein ultimii15 ani, nu isi permite nici macar tehnologia pentruepurarea apelor din zona, fara a mai pomeni de prezervareapatrimoniului istoric sau de investitii intr-un potential turismzonal, proiectul canadian pare singura solutie viabila pentrurevitalizarea economiei locale. Dar este oare singura solutie? Inlipsa altor optiuni, este o intrebare la care ar trebui sa neraspundem, in sinea noastra, fiecare dintre noi, la fel cum artrebui sa ne raspundem si...

Ce vor face rosienii in momentul in care aurul lor va fi fostextras in totalitate, iar mina se va inchide pentru totdeauna,moment care va veni la doar 20 de ani dupa demararea lucrarilor?Cati din cei 4,4 miliarde de dolari pe care-i va fi castigat statulroman din cei 16 ani de exploatari propriu-zise se vor intoarce laRosia? Ce ar face romanii, in cazul nedemararii lucrarilor miniere,cu o Rosia Montana parasita si mizera, stand pe un bulgare de aurpe care nu isi permit sa il scoata singuri? Cine va veni sainvesteasca in turismul local, chiar si dupa transfomarea uriaseimine in lac de agremenet, sau cine ar face-o acum, in iadul depoluare din zona? Cui ii va mai pasa atunci de Rosia Montana sau,mai bine zis, cui ii pasa cu adevarat, ACUM, de RosiaMontana?

CITESTE SI: