Siemens sau viitorul electric

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

FACTS

Inca din sec. al XIX-lea, in primele decenii de existenta ale companiei sale Werner von Siemens intelesese ca in aceste noi domenii de activitate, aflate in plina expansiune, forta de munca inalt calificata era greu de gasit si, odata gasita, merita pastrata. De aici, o politica de fidelizare a angajatilor si masuri sociale surprinzatoare pentru vremea aceea.

Una dintre cele mai revolutionare masuri (mai ales pentru sec. al XIX-lea) a fost cea care a permis angajatilor sa investeasca in companie si sa participe la profitul acesteia. Ulterior, Siemens a urmat consecvent acesta politica, din 1969 dand angajatilor sai posibilitatea de a cumpara actiuni ale firmei la preturi preferentiale. »Inca din 1872, a fost instituit un fond de pensii care cuprindea si beneficii pentru vaduve si orfani.

In 1891, au fost introduse programe de pregatire a ucenicilor pentru diferite meserii, iar in 1893 – cursuri de specializare progresiva, pentru ridicarea calificarii.

In 1873, a fost introdusa ziua de munca de 9 ore, redusa la 8 ore si jumatate in 1891; asta intr-o vreme in care ziua de munca de 10 sau 12 ore era ceva obisnuit in tarile Europei.

In 1914, in cadrul companiei Siemens lucrau 82.000 de oameni, dintre care un sfert in afara Germaniei.

Locuintele pentru angajati au reprezentat o preocupare importanta pentru companie inca din primii ani ai secolului al XX-lea. In 1913, in Siemensstadt existau deja locuinte pentru muncitori. In 1951, a fost construit un orasel intreg, Traunreut, ce cuprindea cladiri destinate salariatilor Siemens. Ulterior, numeroase imobile cu aceeasi destinatie au fost ridicate pe terenuri apartinand firmei. O alta initiativa remarcabila a fost cea vizand programele de odihna si recreere pentru salariati, in cladiri apartinand companiei si construite special in acest scop.

Siemens s-a implicat, ca sponsor, in sprijinirea unor proiecte culturale prin intermediul mai multor fundatii si al initiativei Siemens Art Program, creata in 1987, aceasta din urma vizand in special promovarea artei contemporane.

Astazi, angajatii companiei Siemens sunt in numar de peste 400.000, lucrand in peste 190 de tari ale lumii.

O poveste clasica? Poate. Ca multe companii de succes, Siemens a inceput cu un om si cateva idei bune ale acestuia.

Sa facem, asadar, cunostinta cu omul: Werner Siemens (innobilat mai apoi si devenit Werner von Siemens), nascut in 1816, in Prusia. Inceputurile nu pareau incurajatoare: familia nu i-a putut plati studiile universitare. Totusi, asta nu l-a impiedicat sa-si urmeze chemarea, pe o cale mai ocolita, dar eficienta: s-a inrolat in armata prusaca, unde a studiat timp de trei ani matematica, chimia, fizica si balistica la Academia de Artilerie si Inginerie din Berlin. Roadele acestei excelente educatii tehnico-stiintifice n-au intarziat sa apara: in 1842, tanarul a brevetat prima sa inventie – o metoda electrolitica de placare cu aur si argint.

In 1846, s-a lansat in industria telecomunicatiilor, aflata pe atunci abia la inceputurile sale. A pornit de la telegraful Wheatstone – un aparat care transmitea mesaje la distanta cu ajutorul unor ace indicatoare miscate de un camp electromagnetic. Folosind cateva obiecte foarte ieftine si la indemana – cutii de trabucuri, bucati de fier si tabla, sarme de cupru – Werner von Siemens a proiectat un telegraf simplu si ingenios, incredintand constructia acestuia unui inginer mecanic, Johann Georg Halske. Cei doi s-au inteles atat de bine, incat au hotarat sa fondeze impreuna o afacere; in 1847, au intemeiat Telegraphen-Bauanstalt von Siemens & Halske, instalandu-si un atelier la Berlin. In acelasi an, Werner von Siemens a inventat o presa care permitea obtinerea unor invelisuri de gutaperca (un compus natural asemanator cauciucului) fara imbinari, necesare pentru izolarea liniilor de telegraf. Doua inventii – doi pasi importanti in modernizarea telecomunicatiilor.

Primul mare succes a fost obtinerea unei comenzi din partea guvernului prusac: instalarea unei linii de telegraf intre Berlin si Frankfurt pe Main. Compania a primit apoi comenzi in Rusia si Marea Britanie. In Rusia, a fost montata o linie de telegraf ce se intindea din Finlanda pana in Crimeea, pe o distanta de 10.000 km. Firma a deschis o sucursala la Sankt Petersburg, condusa de fratele lui Werner, Carl von Siemens.

Un alt frate, Wilhelm, se ocupa de afacerile din Marea Britanie, unde s-a si stabilit ulterior, anglicizandu-si numele (Charles William Siemens). Aici, activitatea era centrata pe producerea si instalarea cablurilor submarine pentru telecomunicatii, firma deschizandu-si in acest scop o fabrica la Woolwich.

In 1866, Werner von Siemens a descoperit principiul dinamo-electric. Inventarea dinamului a facut posibila producerea si distribuirea energiei electrice in cantitati mari si in mod eficient. Una dintre marile calitati ale lui von Siemens era spiritul sau practic: spre deosebire de altii, nu a ignorat implicatiile economice ale descoperirii sale. In 1867, si-a protejat inventia prin brevete in Germania si Marea Britanie, pentru a ajuta compania sa traga profit de pe urma ei, si abia apoi a raspandit vestea. A reusit astfel sa fie cu un pas inaintea concurentei. La sfarsitul anilor 1870, domeniul electricitatii se dezvolta intr-un ritm ametitor. Trenuri si tramvaie electrice, macarale electrice, iluminat electric, comunicare cu ajutorul semnalelor electrice transmise prin cabluri de la un continent la altul – mii de inventii hranite cu puterea uimitoare a "curentului". Incepea domnia energiei electrice, iar Siemens a fost unul dintre cei mai importanti participanti la acest joc pasionant.

Werner von Siemens s-a retras de la conducerea firmei in 1890. Era randul fiilor sai, Wilhelm si Arnold. Ei au restructurat compania, transfor­mand-o, in 1897 in societate pe actiuni. Firma crescuse mult; se simtea deja nevoia concentrarii capacitatilor de productie intr-un singur loc, pentru o administrare mai eficienta. In 1913, la nord-est de Berlin se ridicase deja o asezare ce incepuse sa fie cunoscuta sub numele de Siemensstadt. Alaturi de cladirile industriale au fost ridicate si locuinte pentru muncitori.