Muzeul Ţăranului Român împlineşte, vineri, 26 de ani de la (re)fondarea sa, accesul este liber

„Cu această ocazie şi pentru că din 8 februarie expoziţia permanentă va fi dezactivată parţial, clădirea urmând să intre în proces de consolidare şi restaurare pentru o perioadă de 18 luni, invităm publicul la o (re)vizitare a Muzeului de la Şosea”, informează Muzeul Ţăranului Român.

Astfel, în zilele de 5, 6 şi 7 februarie, între orele orele 10.00 şi 18.00, intrarea la Muzeul Ţăranului Român este liberă.

În 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii de la momentul respectiv, l-a numit la conducerea Muzeului de la Şosea pe pictorul Horia Bernea, cel care timp de zece ani, împreună cu echipa sa, a reaşezat colecţia înstrăinată în anii comunismului şi a făcut „să renască un muzeu centenar”, după cum afirma Irina Nicolau, specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie.

În anul 1996, a venit şi marea recunoaştere internaţională: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Până în prezent, Muzeul Ţăranului Român este singurul din România care deţine această distincţie în patrimoniul său.

Prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea „produselor ţăranului român”, prin atelierele sale de creativitate pentru copii, prin diversitatea activităţilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme, colocvii şi seri culturale etc.), Muzeul Naţional al Ţăranului Român încearcă să fie mereu actual.

Agenţia MEDIAFAX a relatat pe 21 ianuarie despre procesul de consolidare şi restaurare prin care urmează să treacă în următoarele luni Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

„Zic bogdaproste că putem începe consolidarea. A fost o luptă lungă. Domnul ministru Alexandrescu a considerat că lucrările de consolidare sunt o prioritate a Guvernului şi a ţinut neaparat să înceapă lucrările în luna ianuarie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, la momentul respectiv, Virgil Niţulescu, directorul interimar al Muzeului Ţăranului Român.

Acesta a mai spus că Muzeul Ţăranului Român trebuie să relocheze birouri, magazii şi o parte din expoziţiile permanente. Astfel, expoziţia din corpul Muzeului Ţăranului Român dinspre Muzeul Antipa, în care vor începe lucrările, va putea fi văzută până pe 7 februarie, după care obiectele vor fi depozitate în interiorul instituţiei muzeale.

Directorul muzeului a precizat că restaurarea va dura 18 luni pentru toate cele trei corpuri ale clădirii.

Virgil Niţulescu a mai spus că pe lângă suma de 28.997.000 de lei alocată pentru restaurarea Muzeului Ţăranului Român de către Ministerul Culturii (banii provin dintr-un împrumut contractat de Guvernul României în 2006 de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, n.r.), fonduri care nu vor trece prin conturile muzeului, vor exista costuri suplimentare, pentru cheltuieli de ambalare, transport şi diverse servicii, care vor fi suportate de muzeu. „Banii pentru aceste cheltuieli nu există în bugetul ministerului. Vom face o solicitare de suplimentare a subvenţiei de la Ministerul Culturii”, a adăugat Niţulescu.

Lucrările de restaurare vor fi realizate de societatea Aedificia Carpaţi, care a câştigat în acest sens un contract în urma unei licitaţii începute în anul 2012, după ce actorul Mircea Diaconu, ministru al Culturii la vremea respectivă, a semnat caietul de sarcini.

Virgil Niţulescu a devenit director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti în mai 2010, după care a fost evacuat din funcţie printr-un ordin emis de ministrul Culturii în data de 17 martie 2015. Ulterior, acesta a fost numit manager interimar al instituţiei, până la organizarea unui nou concurs pentru ocuparea postului.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Şosea – cum l-au numit multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, a fost finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Sursa: Mediafax