Dunărea, fluviul de care depind 81 de milioane de oameni

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa, cu o lungime de 2850 km, care  traversează 10 ţări până la vărsarea în Marea Neagră şi, pe parcurs, influenţează vieţile a 81.000.000 de oameni. Sursă de apă potabilă, furnizor de hrană, rută de transport, sursă de recreere şi apă pentru irigaţii, Dunărea găzduieşte şi un număr mare de specii sălbatice. De asemenea, mai puţin vizibil, dar la fel de important, Dunărea joacă un rol esenţial în stabilizarea climei, diluarea şi diminuarea diverselor surse de poluare, producţia de sol sau atenuarea riscului la inundaţii.

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Cu toate acestea, dinamica sa naturală a fost puternic alterată în ultimele decenii. Au fost distruse peste 80% din zonele umede din lungul Dunării, în speranţa că se vor obţine mai multe beneficii, modificând cursul natural al fluviului şi transformând lunca inundabilă a Dunării în teren agricol. „Experienţa ne-a demonstrat contrariul, azi fiind mult mai evident faptul că modificările realizate nu ne-au servit, de fapt. Terenurile agricole cu soluri fertile, apărute unde odată era lunca, au devenit sterpe după câţiva ani, iar inundaţiile au pus în pericol localnicii care şi-au făcut case prea aproape de apă”, atrage atenţia WWF România într-un comunicat remis Descoperă.

Cercetările proceselor naturale din zonele umede au evidenţiat mai clar faptul că funcţionarea sistemelor fluviale, inclusiv din zona luncilor, se bazează pe interacţiuni complexe dintre ecosisteme naturale. În baza acestora şi fără intervenţii radicale asupra ecosistemelor şi proceselor naturale, autorităţile ar trebui să promoveze dezvoltarea sustenabilă în beneficiul direct al comunităţilor locale, mai spun reprezentanţii WWF.

Danube Floodplain, renaturarea luncilor inundabile

Autorităţile din domeniul apelor, institute de cercetare şi ONG-uri din întregul bazin hidrografic al Dunării, printre care şi WWF,  lucrează în cadrul proiectului Danube Floodplain, început la 1 iunie 2018, la un plan complex de gestionare transfrontalieră prin care serviciile ecosistemice ale râurilor şi ale luncilor acestora să fie valorificate sustenabil.

De Ziua Dunării, fiecare poate contribui la protejarea fluviului

WWF a lansat recent o platformă prin care oricine se poate implica pentru a proteja Dunărea şi Delta: www.culoripecalededisparitie.ro.

„Campania faciliteaza implicarea şi acţiunea, începând cu simplul gest de a adopta culoarea preferată din natură şi de a vorbi, în reţeaua socială proprie, despre cauza pe care o simbolizează această culoare sau de a face o donaţie pentru a susţine proiectele WWF.  Împreună putem opri degradarea habitatelor de apă dulce, putem reface ecosistemele distruse, pentru prevenirea deşertificării şi pentru susţinerea comunităţilor tradiţionale de pescari”, mai precizează sursa mai sus menţionată.