Reconcilierea de bronz

EXPERTS

• POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, „drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România
• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice

FACTS

Dincolo de gardul inalt, ceea ce era odata un mic atelier s-a transformat in cativa ani intr-o fabrica de bronzuri in toata regula. In cladirea cu pereti din caramida rosie, unde focul se „reconciliaza“ cu materia in cuptoare incinse la rosu, s-au nascut monumente importante: al Infanteristului Roman la Bucuresti, al lui Horea, Closca si Crisan la Alba-Iulia, al lui Burebista la Orastie, al lui Eugen Ionescu la Slatina.

Un om al timpului sau Hefaistos modern, Ioan Bolborea vorbeste la telefonul mobil in timp ce da zor pentru a termina suita de basoreliefuri din bronz care impodobesc astazi arcul de 12 metri inaltime al Monumentului Reconcilierii de la Arad. Om al timpului sau, sculptorul isi preda operele „la cheie“: el le modeleaza, el le toarna in bronz si tot el le si instaleaza. Moment si monument La Arad, in fosta Piata a Pompierilor, devenita Parc al Reconcilierii Romano-Maghiare, Statuia Libertatii si Arcul de Triumf stau, din decembrie 2004, fata in fata, in cadrul celui mai mare ansamblu monumental care exista in tara in clipa de fata.

Bolborea a vrut ca opera lui sa urmeze canoanele artei clasice si a ales drept simbol al reconcilierii arcul triumfal, „permanenta artistica in istorie“, in masura sa creeze armonie si echilibru intre materie si forma, intre spatiu si timp. A cautat sa stabileasca o legatura intre lucrarea sa si Statuia Libertatii, aflata deja in Parc, pornind de la ideea ca, desi sunt realizate in epoci diferite si din perspective diferite, ambele monumente sunt dedicate aceluiasi moment istoric. Si-a mai dorit si ca intre ele sa existe un luciu de apa, care sa le reflecte precum o oglinda.

Cine sunt eroii Dincolo de simboluri, sculptorul a cautat sa faca materia sa vorbeasca si a imprimat personajelor sale ceva din drama pasoptistilor, incar­candu-le cu visare, suferinta si revolta. Le-a „exorcizat“ mai apoi prin trecerea lor pe sub arc. Realizat din piatra de Baschioi si din bronz, Arcul de Triumf are pilonii impodobiti cu zece basoreliefuri de cate 5 metri fiecare: Al. I. Cuza, Avram Iancu, M. Kogal­niceanu, C. Negri, V. Alecsandri, C. A. Rosetti, Gh. Magheru, G. Bari­tiu, N. Balcescu si Kossuth Lajos, cei mai importanti eroi pasoptisti, spun povestea Revolutiei de la 1848, in vreme ce, deasupra lor, pe Arc, patru alegorii dau concretete unor teme precum Romania descatu­san­du-se, Romania si minoritatile, Unirea cea Mare si Uniunea Europeana.

Sub arc „defileaza“ 30 de revolutionari, personaje anonime realizate din bronz, fiecare cu inaltimea de circa 3 metri. Epoca Bronzului, 2005 Fabrica de bronzuri a lui Bolborea este singura din tara unde sculpturile sunt lucrate dupa un procedeu ramas neschimbat din Antichitate: fuziunea „la ceara pierduta“, aceeasi tehnica prin care, de-a lungul timpului, au fost realizate lucrari precum statuia lui Zeus din Atena, caii lui San Marco de la Venetia, statuia lui Marc Aureliu de pe capitoliul de la Roma, marile sculpturi ale Renasterii.

In atelierul de pe strada Sabareni nr. 167-173, fiecare statuie este mai intai modelata in lut; transpusa, apoi, in ipsos, retusata si adusa la forma finala, ea este imbracata intr-un model de ceara, care va fi la randul lui impachetat intr-o compozitie din praf de caramida si ipsos. „Gogosile“ astfel formate vor fi introduse in cuptorul de re­coacere, ceara se va topi, iar spatiul gol va fi umplut cu bronz topit.

Munca artizanului nu se opreste aici: intregul grup statuar va fi montat, bucata cu bucata, doar dupa ce bronzul va fi curatat si slefuit cu meticulozitate. In functie de complexitatea lucrarii, acest proces poate dura de la o luna de zile la un an sau chiar la doi; orice sculptura realizata astfel reprezinta un unicat, caci mulajul original, realizat din ceara, se „pierde“. Asa cum se pierde clipa atunci cand timpul devine vesnicie.