Home » D:News » Dotări ultra-performante: hadrosaurii posedau dinţi mai rezistenţi şi mai complecşi decât ai erbivorelor actuale

Dotări ultra-performante: hadrosaurii posedau dinţi mai rezistenţi şi mai complecşi decât ai erbivorelor actuale

Publicat: 07.10.2012
Dotări ultra-performante: hadrosaurii posedau dinţi mai rezistenţi şi mai complecşi decât ai erbivorelor actuale
Un studiu realizat de paleontologi în colaborare cu inginerii a scos în evidenţă proprietăţile excepţionale ale danturii unor dinozauri din grupul aşa-numiţilor „dinozauri cu cioc de raţă”, sau hadrosauride. Aceştia erau capabili să mestece plante tari şi abrazive, graţie structurii dinţilor lor, mult mai evoluaţi decât se crezuse.

Unele specii de hadrosauride aveau până la 1.400 de dinţi, iar aceştia aveau o alcătuire foarte complexă, chiar mai sofisticată decât a erbivorelor moderne precum vacile şi caii, au descoperit paleontologii şi inginerii de la Muzeul American de Istorie Naturală şi Universitatea de Stat din Florida, SUA.

Hadrosaurii au reprezentat în Cretacicul târziu, acum 85 milioane de ani, grupul dominant de erbivore în ecosistemele de pe actualul teritoriu al Europei, Americii de Nord şi Asiei.

Anterior, se credea că dinţii hadrosaurilor erau, în ceea ce priveşte structura suprafeţelor de masticaţie, similari cu dinţii altor reptile, ai căror dinţi sunt alcătuiţi din numai două straturi de material: la exterior un strat de smalţ (un material dur, puternic mineralizat), iar în interior un strat de ortodentină, mai moale, de consistenţa ţesutului osos.

Dar paleontologii bănuiau de mult că structura acestor dinţi ar fi putut fi mai complexă; după cum explică Mark Norell, paleontolog în cadrul Muzeului American de Istorie Naturală, „topografia avansată” a suprafeţelor de masticaţie sugera că există în alcătuirea dintelui mai  multe tipuri de ţesuturi.

Ipoteza a fost confirmată de rezultatele cercetărilor realizate împreună cu un grup de ingineri.

Secţionând dinţii fosili şi realizând din aceste secţiuni preparate microscopice, cercetătorii au constatat că hadrosauridele aveau, în realitate, dinţii alcătuiţi din 6 tipuri de ţesut – deci mai multe decât reptilele (care au 2 straturi), dar şi decât mamiferele erbivore specializate din ziua de zi, precum caii, vacile şi elefanţii (ai căror dinţi sunt alcătuiţi din 4 tipuri de ţesuturi).

Folosind o tehnică numită nano-indentare, în care o sondă echipată cu un vârf de diamant este trecută peste dinte pentru a imita procesul de abraziune a dinţilor datorită măcinării hranei vegetale, cercetătorii au determinat duritatea diferitelor tipuri de ţesuturi dentare şi viteza de tocire a dinţilor. Au fost surprinşi să constate cât de bine se păstraseră aceste proprietăţi ale dinţilor, după un proces de fosilizare care durase 70 de milioane de ani.

În afară de cele patru tipuri de ţesuturi dentare întâlnite la mamiferele erbivore – smalţ, ortodentină, dentină secundară (care ajută la prevenirea formării cariilor) şi cement (care formează suportul „crestelor” de pe suprafaţa de masticaţie – dinţii hadrosauridelor mai conţineau tubuli de mari dimensiuni şi o manta dentinară groasă; se crede că aceste două tipuri de ţesuturi aveau rolul de a a ajuta la prevenirea formării abceselor.

Spre deosebire de mamifere, distribuţia diferitelor ţesuturi varia de la un dinte la altul.

Aceste rezultate sugerează că hadrosauridele dobândiseră, prin evoluţie, cea mai avansată capacitate de masticaţie din întreaga lume animală, ceea ce a  contribuit la diversificarea lor. Dentiţia complexă a acestor „mori ambulante”, cum le-a denumit unul dintre cercetători, le-a ajutat probabil să reziste pe Pământ timp de 35 de milioane de ani. Ei au putut ocupa nişe ecologice specializate, mâncând plante de consistenţă dură, ca ferigile şi alte plante pe care alţi dinozauri nu le puteau consuma cu uşurinţă.

Totodată, studiul a dovedit că proprietăţile mecanice ale dinţilor se păstrează la dinţii fosili, ceea ce deschide calea spre noi studii asupra biomecanicii dinţilor la fosile aparţinînd unui mare număr de specii dispărute, ajutând astfel la înţelegerea evoluţiei lor.

Sursa: Science Daily / Imagine: Nobu Tamura – Spinops; CC-BY 2.5

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Criza energetică zguduie puternic Europa. Preţurile la energie s-au dublat
Criza energetică zguduie puternic Europa. Preţurile la energie s-au dublat
Cum va evolua pandemia? Posibile fenomene deosebite la revenirea din vacanțe și începerea școlii
Cum va evolua pandemia? Posibile fenomene deosebite la revenirea din vacanțe și începerea școlii
Un război nuclear ar înfometa miliarde de oameni cu excepția unei singure țări
Un război nuclear ar înfometa miliarde de oameni cu excepția unei singure țări
Povestea aurului confiscat de naziști în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Povestea aurului confiscat de naziști în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Ultimele zile înainte de un zbor istoric. Racheta SLS, adusă pe platforma de lansare
Ultimele zile înainte de un zbor istoric. Racheta SLS, adusă pe platforma de lansare
Hubble dezvăluie o erupție masivă, nemaivăzută până acum, a supergigantei Betelgeuse
Hubble dezvăluie o erupție masivă, nemaivăzută până acum, a supergigantei Betelgeuse
Arctica se încălzește chiar mai repede decât am crezut
Arctica se încălzește chiar mai repede decât am crezut
Tezaur descoperit în România! Arheologii au găsit un mormânt care conține sute de inele de aur
Tezaur descoperit în România! Arheologii au găsit un mormânt care conține sute de inele de aur
O furtună geomagnetică se îndreaptă spre noi. Comunicaţiile radio şi sistemele GPS ar putea fi afectate
O furtună geomagnetică se îndreaptă spre noi. Comunicaţiile radio şi sistemele GPS ar putea fi afectate
Cannabis pe ISS. Ce plante vor crește în viitoarea seră de la bordul stației spațiale?
Cannabis pe ISS. Ce plante vor crește în viitoarea seră de la bordul stației spațiale?
Primul câine cu variola maimuței arată că virusul se poate transmite de la om la animal
Primul câine cu variola maimuței arată că virusul se poate transmite de la om la animal
Răzvan Theodorescu este invitat la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Răzvan Theodorescu este invitat la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Cum să citești cu 35% mai rapid? Trucul simplu descoperit recent de cercetători
Cum să citești cu 35% mai rapid? Trucul simplu descoperit recent de cercetători
Test de cultură generală. Din ce plantă este făcută băutura japoneză Sake?
Test de cultură generală. Din ce plantă este făcută băutura japoneză Sake?
Sfaturile unui neurolog pentru prevenirea Alzheimer: Nu mai bea, citește și ai grijă de auzul tău
Sfaturile unui neurolog pentru prevenirea Alzheimer: Nu mai bea, citește și ai grijă de auzul tău
Şase elevi români au creat ROM-2, al doilea satelit românesc, care va fi lansat la bordul unei rachete SpaceX
Şase elevi români au creat ROM-2, al doilea satelit românesc, care va fi lansat la bordul unei rachete SpaceX
Un pui de urs s-a drogat cu o miere „halucinogenă”. Cum este produsă mierea cu efecte halucinogene?
Un pui de urs s-a drogat cu o miere „halucinogenă”. Cum este produsă mierea cu efecte halucinogene?
Aeroportul Băneasa, al treilea cel mai vechi aeroport din lume încă funcțional (DOCUMENTAR)
Aeroportul Băneasa, al treilea cel mai vechi aeroport din lume încă funcțional (DOCUMENTAR)