Viaţa extraterestră ar fi posibilă doar în sistemele solare care deţin centuri de asteroizi

Mai puţin de 9% dintre sistemele solare cunoscute până acum ar putea avea centuri de asteroizi similare cu cea din sistemul nostru solar, au descoperit oamenii de ştiinţă. Totuşi, astfel de centuri ar fi putut ajuta la evoluţia vieţii, prin asigurarea unor resurse necesare ei precum apa sau substanţele chimice complexe. 

Majoritatea oamenilor cred că asteroizii nu pot fui altceva decât o ameninţare asupra vieţii. Cu toate acestea, este foarte posibil ca impacturile dintre asteroizi şi Pământ să fi asigurat evoluţia vieţii. 

• Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
• Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?

De exemplu, rocile spaţiale şi cometele ar fi putut aduce apa pe Pământ, în timp ce impacturile ocazionale ar fi avut rolul de a ajuta la accelerarea ratei evoluţiei biologice prin perturbarea  status quo-ul şi crearea unor noi nişe. Prin urmare, o centură de asteroizi ar putea reprezenta cheia care a deschis calea unei evoluţii a formelor de viaţă complexă.

Centura de asteroizi din sistemul nostru solar s-a format din cauza puterii gravitaţionale a lui Jupiter care a împiedicat aceste roci să se adune pentru a forma o altă planetă. Mai mult, centura are aspectul actual tocmai pentru că Jupiter s-a deplasat exact atât cât a fost nevoie, într-o anumită perioadă.

„Pentru a avea asemenea condiţii ideale este nevoie de o planetă gigantică precum Jupiter care să se afle chiar în afara centurii şi care să fi migrat un pic, dar nu chiar prin centură. Dacă o planetă aşa mare ca Jupiter ar migra prin centură, ar arunca asteroizii în toate direcţiile. pe de altă parte, dacă Jupier nu ar fi migrat, centura s-ar fi prea masivă, ceea ce tot nu ar fi fost bine deoarece ar exista atât de multe bombardamente produse de asteroizi, încât viaţa nu ar fi putut rezista”, a explicat coautorul studiului Mario Livio. 

Centura de asteroizi este localizată în apropierea de „linia îngheţului” , punctul dincolo de care este suficient de frig pentru ca substanţele volatile precum apa îngheţată să rămână intactă. Prin urmare, cercetătorii au presupus să ar fi probabil ca centurile din alte sisteme solar să se formeze tot în apropierea liniilor de îngheţ. Folosind modele computerizate, specialiştii au calculat locul în care liniile de îngheţ ar trebui să fie localizate în alte sisteme. Ulterior, calculele lor au fost confirmate utilizând observaţii NASA. 

Cercetări amănunţite au subliniat că doar 4 procente dintre cele 520 de planete gigant din alte sisteme solar, care au un rol similar cu al lui Jupiter, se află în afara liniei de îngheţ. Prin urmare, cercetarea a demonstrat că aceste planete au migrat prea mult, lucru care nu a permis crearea unei centuri de asteroizi similare cu cea din sistemul nostru solar.