Mini-submarine în stomacurile vacilor: oricât ar părea de ciudat, ar putea fi o soluţie pentru combaterea încălzirii globale

Vacile şi alte rumegătoare, crescute în număr enorm astăzi pentru a satisface cererea globală de carne, contribuie intens la încălzirea globală.. În tubul digestiv al acestor animale, bacterii specifice intervin în procesul de digestie, descompunând materia vegetală înghiţită de vaci. Iar unul dintre produsele acestui proces complex este metanul – un gaz cu puternic efect de seră – pe care vacile îl elimină permanent din tubul digestiv (mai ales prin eructaţii).

Prin selecţionarea unor rase de vite „cu emisii scăzute de metan” şi prin modificarea practicilor de creştere – mai ales a alimentaţiei – s-ar putea reduce cantitatea de metan eliminată de vite cu până la 50%, afirmă Chris McSweeny, cercetător la CSIRO (Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation), Australia.

• Microbiomul intestinal, puternic afectat de alimente și poluare. Cercetătorii au fost „surprinși”
• Care este principala diferență dintre super-gripă și răceală?

Problema constă în faptul că e dificil de măsurat cât metan emite fiecare vacă atunci când ele umblă de colo-colo prin ţarc. De aceea, cercetătorii au construit un mic dispozitiv – un mini-submarin – capabil să detecteze cantitatea de metan produs în stomacul vacilor. Câte un astfel de dispoziv acoperit cu un înveliş special, pentru a-l feri de coroziune, ar urma să fie introdus în stomacul fiecărei vaci, iar toate dispozitivele ar fi apoi conectate wireless într-o reţea.

Dispozitivul ar rămâne în stomac timp de câteva săptămâni, măsurând concentraţia metanului cu ajutorul unor senzori cu infraroşii. Cercetătorii speră să afle astfel în ce fel sunt influenţate emisiile de metan de condiţiile existente în stomacul vitelor. Pe baza acestor date, crescătorii ar putea selecţiona exemplarele care produc mai puţin metan şi ar putea ajusta modul de hrănire şi alte aspecte ale creşterii animalelor, astfel încât să reducă rapid producţia de metan în tubul digestiv.

Sursa: New Scientist