Care sunt cele mai vechi construcţii de lemn din lume?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Descoperirile au fost analizate de cercetătorii germani de la Institutul de Silvicultură din Freiburg şi Oficiul Patrimoniului Arheologic din Dresda, împreună cu cei elveţieni de la Institutul Federal de Cercetare din Birmensdorf.

Cele patru fântâni neolitice au fost construite din lemn de stejar, iar odată cu bucăţile de lemn au fost descoperite şi numeroase alte vestigii care, aflate sub nivelul pânzei freatice, au rezistat timp de milenii: resturi vegetale, obiecte din lemn, recipiente din scoarţă de copac, frânghii şi vase de ceramică bogat decorate.

• Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat…
• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce

Cu ajutorul dendrocronologiei (o metodă de datare a lemnului prin analiza inelelor de creştere ale copacilor), cercetătorii au putut data lemnul din care erau construite fântânile, stabilind, cu o aproximaţie de cca. 100 de ani, perioada în care au fost tăiaţi copacii din care provine lemnul.

Această perioadă se situează între anii 5206 şi 5098 î.e.n., deci fântânile au o vechime de peste 7 milenii.

Studiile cu ajutorul laserului au scos la iveală detalii suprinzatoare privind modul în care a fost lucrat lemnul, dezvăluind faptul că oamenii neolitici stăpâneau meşteşugul prelucrării lemnului la un nivel neaşteptat de ridicat, în ciuda faptului că nu dispuneau decât de unelte de piatră. Trunchiurile uriaşe de stejar au fost tăiate în scânduri, care au fost apoi folosite pentru a căptuşi fântâna, utilizând tehnici sofisticate de îmbinare la colţuri.

În cursul mileniului al şaselea î.e.n., oamenii din Europa Centrală au trecut de la stadiul de vânători-culegători la un stil de viaţă sedentar, bazat pe agricultură. Stilul de viaţă sedentar este corelat cu existenţa unor locuinţe permanente, ceea ce a necesitat dezvoltarea unor tehnologii mai avansate de prelucrare a lemnului. Dar lemnul nu rezistă, de obicei, trecerii atâtor milenii, iar până acum arheologii au găsit doar urmele lăsate în pământ de aceste construcţii.

Descoperirea fântânilor din Germania, cu porţiunile de lemn păstrate, îi va ajuta pe arheologi să realizeze studii mai detaliate asupra tehnologiei construcţiilor din lemn în perioada neolitică şi să înţeleagă rolul acestora în consolidarea stilului de viaţă sedentar la populaţiile europene de acum 7000 de ani.

Sursa:  Science Daily/Credit foto: Sächsisches Landesamt für Archäologie, Dresden