De când consumă oamenii alcool la petreceri?

Astăzi, a bea un pahar de vin la o petrecere înseamnă, de fapt, a continua o tradiţie străveche, în cadrul căreia alcoolul funcţiona ca un liant social, cred specialiştii. Două descoperiri arheologice recente sprijină acestă teorie.

În numărul din decembrie al revistei Antiquity, un colectiv de arheologi descrie cele mai noi descoperiri dintr-un sit destinat organizării unor festivităţi cultice la Göbekli Tepe, în Turcia de astăzi. Vechi de aproape 11.000 de ani, având stâlpi de piatră decoraţi cu sculpturi animaliere, acesta pare să fi fost un loc în care se organizau petreceri cu participare numeroasă, la care se bea bere obţinută prin fermentarea cerealelor. Aici au fost descoperite jgheaburi mari din piatră de calcar – ce puteau conţine pînă la 160 litri de lichid –  care prezintă urme de oxalaţi, substanţe ce apar în cursul fermentării alcoolice a cerealelor.

• Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
• Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?

Interesant este faptul că oameni primitivi care participau la aceste festivităţi nu ar fi fost agricultori, ci vânători-culegători, iar arheologii cred că aceste petreceri aveau rolul de a facilita dezvoltarea unor legături între grupuri, de a stimula cooperarea şi de a organiza munca colectivă, pentru realizarea unor proiecte comune care nu ar fi putut fi îndeplinite de un grup mic de oameni, aşa cum este şi ridicarea complexului monumental de la Göbekli Tepe.

Utilizarea cerealelor a influenţat radical omenirea, dar de ce au început să fie acestea cultivate este o întrebare care încă îi frămîntă pe arheologi. Începând din anii 1950, se duce o luptă de idei în jurul întrebării “pâine sau bere”? Nu ştim încă dacă oamenii au început să cultive cerealele pentru a face din ele hrană de tipul pâinii sau, iniţial, au avut în vedere mai curând fabricarea unor băuturi alcoolice.

Unii arheologi susţin că berea ar fi apărut acum 11.500 de ani şi că ea a fost cea care a impulsionat cultivarea cereralelor.

Deoarece presupune atât de multă muncă (adunarea spicelor, separarea boabelor, măcinarea lor etc.), berea era probabil rezervată unor sărbători cu importanţă culturală deosebită.

Recent, în Cipru, într-un loc numit  Kissonerga-Skalia, au fost descoperite ruinele, vechi de 3.500 de ani, ale unei construcţii despre care arheologii cred că a fost o sală de petreceri dotată cu o instalaţie de fabricare a berii. Au fost găsite aici ulcioare, unelte de măcinat şi mai multe cuptoare despre care se crede că erau folosite pentru prăjirea malţului (boabele de orz încolţite) înainte de a fi pus la fermentat.

Pentru a-şi testa ipoteza, arheologii de la Universitatea din Manchester, care au excavat situl, au construit replici ale cuptoarelor şi au prăjit în ele malţ, pe care l-au folosit apoi pentru a face bere. Berea obţinută era tulbure şi cu un gust oarecum neobişnuit, dar era totuşi bere, ceea ce arată că este posibil ca oamenii preistorici să fi fost adepţii consumului unor astfel de băuturi, care însoţeau evenimentele cu caracter ceremonial ale comunităţii.

Sursa: Discovery News