China investeşte sute de milioane de dolari într-un proiect extraordinar, ce ar putea transforma Terra

Acest proiect are drept scop renunţarea la reactoarele arhaice cu apă grea sub presiune, alimentate cu uraniu, ce au fost concepute iniţial pentru submarinele SUA în anii ’50. În cadrul acestui proiect urmează să fie concepută noua generaţie de reactoare, pe bază de toriu, care produc mult mai puţine deşeuri toxice şi care nu pot exploda, precum reactorul de Fukushima.

„China este ţara care trebuie urmărită. Autorităţile chineze au hotărât să depună un efort masiv, iar ţara dispune de cercetători talentaţi. Acest proiect ar putea duce la o reuşită revoluţionară”, crede Baroneasa Bryony Worthington, conducătoarea grupului parlamentar dedicat energiei pe bază de toriu. Oficialul britanic a efectuat de curând o vizită în Shanghai alături de o echipă din cadrul Laboratorului Naţional Nuclear din Marea Britanie.

• Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
• Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la…

Specialiştii care pledează pentru reactoarele nucleare pe bază de toriu cred că acestea s-ar putea dovedi a fi tehnologia transformatoare esenţială pentru stimularea revoluţiilor industriale ale ţărilor asiatice. De asemenea, aceşti experţi afirmă că aceste reactoare ar putea fi soluţia pentru o problemă cu care Pământul se va confrunta în viitorul apropiat: obţinerea energiei necesare pentru a satisface cererea a încă două miliarde de persoane care adoptă stilul de viaţă occidental.

Optimiştii cred că toriul ar putea reprezenta o revoluţie pentru energia nucleară, aşa cum exploatarea gazelor de şist a transformat domeniul gazului natural. Mai mult, toriul ar avea avantajul că poate fi folosit pe scară largă, mai ieftin şi fără emisii de dioxid de carbon.

Chinezii investesc cel mai mulţi bani în toriu, însă nu sunt singura ţară interesată de potenţialul său. De curând, Norvegia a lansat un test ce se va întinde pe patru ani, în cadrul căruia vor testa dacă reactorul convenţional din Halden poate funcţiona cu toriu. De asemenea, institutele de cercetare din Japonia studiază variantele alternative prin care pot salva industria nucleară şi recâştiga încrederea publicului.

Autorităţile chineze intenţionează să câştige această cursă a toriului. Tehnologia ce stă la baza reactoarelor pe bază de sare topită nu este nouă. În anii ’60, cercetătorii de la The Oak Ridge National Laboratory din Tennessee au construit un astfel de reactor, însă reuşita lor a fost ulterior abandonată de preşedintele american Nixon. Pentagonul avea nevoie de deşeuri din plutoniu, obţinute în urma folosirii uraniului, pentru a construi bombe nucleare. Astfel, priorităţile stabilite de Războiul Rece au „îngropat” această tehnologie.

Datele despre toriu au rămas în arhivele americane, fiind ignorate pentru mult timp. Atunci când un fost inginer de la NASA, Kirk Sorensen, le-a descoperit şi le-a publicat, SUA l-a ignorat. China nu a făcut acelaşi lucru.

Jiang Mianheng a vizitat laboratoarele de la Oak Ridge şi a obţinut planurile reactorului cu toriu. Fiul fostului lider chinez a avut această idee după ce a citit un articol în revista American Scientist în care toriul era lăudat. „Prinţişorul” (aşa cum sunt supranumiţi urmaşii liderilor chinezi) a concluzionat că reactoarele pe bază de toriu ar putea fi răspunsul la rugăciunile Chinei.

Jiang afirmă că energia insuficientă devine o problemă „înfricoşătoare” în China, fiind o potenţială ameninţare la adresa siguranţei naţionale. De aceea, echipa de cercetători intenţionează să construiască până la finalul acestui deceniu o centrală mică, de 2 MW, în care să se folosească sare de florură topită. Ulterior, în anii 2020, echipa de cercetători va realiza reactoare nucleare de dimensiuni obişnuite. De asemenea, cercetătorii lucrează la conceperea unui reactor cu bile de grafit pe post de moderator de neutroni.

Jiang estimează că în China se găseşte suficient toriu pentru a satisface nevoile de electricitate ale ţării pentru următorii 20.000 de ani. Acelaşi lucru este valabil pentru numeroase alte ţări de pe Terra. Americanii au îngropat tone de toriu, acesta fiind obţinut ca produs secundar în urma exploatării „pământurilor rare”.

China construieşte deja 26 de reactoare convenţionale, urmând să fie finalizate până în 2015, alte 51 de reactoare fiind planificate şi încă 120 fiind în faza de proiect. Dincolo de problemele deja cunoscute, aceste reactoare mai prezintă o problemă: uraniul trebuie importat.

Marele avantaj al reactoarelor cu toriu este faptul că nu pot provoca un dezastru similar celuia de la Fukushima. Profesorul Robert Cywinksi de la Universitatea Huddersfield afirmă că metalul trebuie bombardat cu neutroni pentru ca procesul să funcţioneze. „Astfel, nu există o reacţie în lanţ. Fisiunea încetează în momentul în care acceleratorul de particule este oprit”, explică specialistul.

Echipa condusă de profesorul Cywinksi lucrează la conceperea unui reactor de fisiune subcritică ce foloseşte acceleratoare de particule. „Oamenii încep să realizeze că uraniul nu este sustenabil. Avem nevoie de un nou tip de combustibil nuclear. Toriul permite eliminarea plutoniului din ciclu”, afirmă profesorul.

Toriul lasă mult mai puţine deşeuri toxice în urma folosirii sale. Cea mai mare parte a mineralului este folosită în procesul de fisiune; în cazul reactoarelor pe bază de uraniu, doar 0,7% din material este folosit. De asemenea, toriul este foarte greu de folosit în scopul realizării unor bombe.

Un studiu publicat de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge arată că deşeurile nucleare ar putea fi distruse prin folosirea lor în reactoare alături de toriu. Astfel, noua generaţie de reactoare ar putea ajuta la curăţarea deşeurilor acumulate în ultimii 50 de ani ca rezultat al reactoarelor pe bază de uraniu şi a înarmării nucleare.

Pentru că procesul din reactoarele cu toriu au loc la presiunea atmosferei, acestea nu necesită domurile gigantice ce caracterizează astăzi reactoarele nucleare. Acest lucru permite construirea lor sub pământ, urmând să ocupe mai puţin spaţiu decât un mall.

Un alt avantaj este faptul că reactoarele pot fi personalizate. Kirk Sorensen afirmă că grupul pe care îl conduce, Flibe Energy, ia în calcul conceperea unor reactoare de 250 MW realizate special pentru o singură uzină siderurgică. Un astfel de reactor ar putea fi ideal pentru China, care deţine 40% din totalul industriei siderurgice mondiale şi care foloseşte ca sursă de energie cărbunele – care este extrem de poluant şi care trebuie transportat de la mine aflate la distanţe mari.

Sorensen afirmă că designul acestui reactor nu permite apariţia vreunui accident, pentru că niciodată acesta nu va atinge temperaturi suficient de mari pentru a topi vasul din aliaj de nichel. În cazul unei urgenţe, dopul se topeşte iar sarea se scurge într-un recipient. „Reactorul se salvează singur”, explică Sorensen.

Xu Hongjie, directorul proiectului din Shanghai, afirmă că Departamentul Energiei din SUA a început să se arate interesat de planurile chineze, deschizând discuţiile despre o posibilă colaborare. De asemenea, autorităţile chineze discută şi cu oficialii ruşi şi indieni.

Rămâne de văzut dacă acest proiect va da roade. În cazul unui succes, omenirea va avea nevoie de mai puţin cărbune, petrol, şi gaz natural decât se crede acum, eliminând riscurile unor războaie pentru resurse şi reducând poluarea provocatoare de schimbări climatice. Aşadar, toriul are potenţialul să schimbe radical Terra.

Sursa: The Telegraph