Organizarea socială a furnicilor roşii de foc este determinată de o supergenă

Originare din America de Sud, furnicile roşii de foc se organizează în două tipuri diferite de structuri sociale: una cu o singură regină şi o alta cu sute de regine. Deşi sunt furnici de acelaşi tip, lucrătoarele grupului rival vor lupta întotdeauna pentru a distruge regina din celălalt grup. 

De asemenea, cele două grupuri diferă din punct de vedere fiziologic: unul produce regine mari, care acumulează multă grăsime. Rolul acestora este de a părăsi cuibul în încercarea de a da naştere unor alte colonii, hrănindu-şi primele larve din depozitul de grăsime din corp. Celălalt grup preferă reginele mai mici care rămân în colonie alături de furnicile lucrătoare. 

• Cercetătorii au aflat de ce mătasea și pânza de păianjen sunt atât de rezistente și flexibile
• Cum s-a transformat un deșert din nord-vestul Chinei într-un uriaș rezervor natural de carbon?

În trecut, oamenii de ştiinţă identificaseră o variaţie genetică care apăruse la cele două grupuri, dar nu au putut explica de ce o singură schimbare a unei gene poate da naştere unei multitudini de diferenţe sociale şi fizice. 

„Există şi alte cazuri în care supergenele au afectat trăsături complexe. Dar este pentru prima dată când s-a observat că o supergenă este responsabilă pentru susţinerea unui comportament social”, a declarat biologul Andrew Bourke de la University of East Anglia. 

O supergenă este o grupare de gene învecinate, aşezate pe un cromozom, care cumva ajung să fuzioneze şi apoi să se transmită mai departe de la o generaţie la alta. 

În cazul furnicilor roşii de foc, cercetătorii au găsit două variaţii ale unei supergene pe o pereche de cromozomi. ELe erau alcătuite din mai bine de 600 de gene, adică aproximativ 60% din cromozom. 

„Aceasta este prima descriere a unui cromozom social, dar este posibil ca astfel de supergene să existe şi la alte insecte sociale”, a încheiat Bourke.