Nu suntem singuri în Univers: au fost descoperite cele mai convingătoare dovezi ale existenţei vieţii pe Marte

Cercetătorii de la Natural History Museum din Londra şi de la Universitatea Aberdeen afirmă că ingredientele esenţiale vieţii ar fi putut exista într-o zonă aflată până la 5 kilometri adâncime pentru cea mai mare parte din istoria planetei.

Cercetătorii au folosit date colectate de NASA şi de ESA pentru a realiza acest studiu, ce a fost publicat în jurnalul ştiinţific Nature Geoscience.

• Care este orașul european „campion la mâncare”?
• Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi…

Oamenii de ştiinţă afirmă că cercetarea oferă noi dovezi în favoarea teoriei existente ce postulează că Marte ar fi putut găzdui viaţă graţie microorganismelor aflate sub suprafaţa planetei.

Atunci când meteoriţii lovesc suprafaţa planetei Marte, explică experţii, aceştia joacă rolul de „sonde naturale”, aducând la suprafaţă roci din subsol. Craterul McLaughlin este una din zonele de interes studiate de cercetători.

„Nu ştim cum a apărut viaţa pe Pământ, însă este plauzibil ca ea să fi apărut în subteran, protejată de condiţiile dificile care existau la suprafaţa planetei în perioada de început a Pământului”, explică Joseph Michalski, coordonatorul studiului şi totodată geolog la Natural History Museum.

„Din nefericire, dovezile geologice din perioada de început a Pământului nu sunt bine conservate, astfel că e posibil să nu aflăm niciodată care au fost procesele care au dus la apariţia vieţii pe Pământ şi nici cum a avut loc evoluţia la început”, a adăugat Michalski. „Fie că dovezile geologice de pe Marte atestă existenţa vieţii sau nu, analizând aceste tipuri de roci ne va permite să învăţăm foarte multe lucruri despre procesele chimice ce au avut loc în primele etape ale sistemului solar. În această lucrare oferim dovezi ce argumentează în favoarea explorării subsolului marţian, nu doar a suprafeţei. Dar nu cred că ar trebui să forăm în subsolul marţian pentru a căuta forme de viaţă străvechi, ci cred că este mai bine să studiem rocile aduse la suprafaţă în mod natural, în urma impactului meteoriţilor. De asemenea, recomand cercetarea bazinelor în care fluidele au ieşit la suprafaţă”, spune Michalski.

Profesorul John Parnell, coautor al studiului şi totodată geochimist la Universitatea Aberdeen, afirmă că „această cercetare demonstrează modul în care studiile asupra Terrei şi cele asupra planetei Marte depind unele de celelalte.  Pentru că am observat microbi trăind sub continentele şi oceanele Pământului, am putut să lansăm ipoteze referitoare la formele de viaţă care au existat în trecut pe Marte, ceea ce ne permite la rândul său să înţelegem modul în care au supravieţuit pe Pământ primele forme de viaţă”.

Rocile din craterul McLaughlin par să fie formate din argile şi minerale care au fost modificate de acţiunea apei, elementul esenţial pentru existenţa vieţii. „Ştim din multe studii efectuate pe Terra că o proporţie substanţială din formele de viaţă de pe planeta noastră trăiesc sub suprafaţa planetei, iar în craterul McLaughlin putem observa condiţii similare sub suprafaţa marţiană. Nu există niciun motiv să nu existe şi acum bacterii sau alţi microbi care trăiesc la mari adâncimi sub suprafaţa planetei Marte. Ar putea trăi datorită hidrogenului, ceea ce fac şi microbii aflaţi sub suprafaţa Terrei”, spune profesorul John Parnell.

„Ştim din istoria Pământului că planetele au parte de condiţii traumatizante, cum ar fi bombardamente cu meteoriţi şi ere glaciare, momente în care formele de viaţă pot supravieţui dacă se află sub pământ. Aşadar, merită cercetat dacă subsolul marţian conţine dovezi ce atestă existenţa formelor de viaţă, aşa cum merită cercetat şi subsolul planetei noastre. Pe Pământ e mult mai uşor – astfel că trebuie să găsim o metodă ingenioasă pentru a face acelaşi lucru pe Marte”, a mai explicat Parnell.

„Deşi noi trăim pe suprafaţa planetei Pământ, viaţa nu a originat aici, ci sub pământ. Abia după ce viaţa s-a dezvoltat sub suprafaţa planetei aceasta a început să se extindă uşor, ajungând şi la suprafaţă. De fapt, există atât de multe forme de viaţă sub suprafaţa planetei noastre încât noi suntem neobişnuiţi prin faptul că trăim la suprafaţă”, a concluzionat Parnell.

Sursa: BBC News, The Telegraph