Când rămânem fără auz, ne pierdem din capacităţile mentale

Descoperirea sugerează că pierderea auzului poate avea consecinţe serioase asupra creierului. Cu toate acestea, comparativ cu alte simţuri, auzul este des neglijat. 

În studiu, specialiştii au testat auzul a 1,984 de adulţi vârstnici. Majoritatea participanţilor, a căror vârstă medie era de 77 de ani, aveau unele probleme legate de auz. Mai exact, 1,162 voluntari aveau probleme în ceea ce privea perceperea sunetelor mai joase de 25 de decibeli (comparabile cu şoaptele sau cu foşnetul frunzelor). Potrivit cercetătorilor, deficitul de auz al persoanelor implicate în studiu reflectă problemele auditive ale populaţiei generale.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

De-a lungul a 6 ani, voluntarii au fost supuşi unor evaluări care măsurau factorii precum memoria pe termen lung, atenţia şi abilitatea de a potrivi rapid anumite numere cu simboluri. Odată cu trecerea timpului, toţi participanţii s-au descurcat din ce în ce mai prost la aceste probe, însă oamenii care sufereau de pierderi de auz au înregistrat un declin cognitiv mai avansat. În medie, declinul acestora se producea cu 3 ani mai repede decât în mod normal. 

Chiar dacă studiul a găsit o legătură între pierderea auzului şi capacităţile mentale, cercetătorii nu pot concluziona că surzirea cauzează acest declin în mod direct. Totuşi, în majoritatea cazurilor, oamenii care nu aud bine au tendinţa de a evita situaţiile sociale. În aceste situaţii intervine izolarea, unul dintre principalii factori care favorizează apariţia demenţei şi a declinului cognitiv. 

Alte studii subliniază că atunci când oamenii se chinuie să interpreteze şi să decodifice cuvinte, creierele lor deviază energia atribuită altor sarcini precum celor legate de memorie. Prin urmare, este posibil ca oamenii cu deficit de auz să redirecţioneze mare parte din capacităţile creierului spre desluşirea cuvintelor, lăsând tot mai puţină energie pentru restul sarcinilor mentale. 

Sursa: Science News