Inovaţie extraordinară: o nouă tehnologie permite stocarea întregii enciclopedii Wikipedia pe un vârf de deget!

Oamenii de ştiinţă se apropie de sintetizarea formelor de viaţă în laborator, după ce au reuşit să demonstreze că materialul genetic artificial AXN poate fi replicat în eprubetă în mod asemănător cu ADN-ul.

Pentru prima dată, a fost descoperit în celulele umane ADN funcţional format din patru catene, iar oamenii de ştiinţă cred că ar putea avea o legătură cu apariţia cancerului.

În 1953, James Watson şi Francis Crick au dedus structura ADN-ului pe baza unor date indirecte, iar modelul propus de ei s-a dovedit corect, fiind confirmat de toate descoperirile ulterioare. Nimeni nu văzuse însă, realmente, ADN-ul, molecula în care sunt stocate toate instrucţiunile genetice care guvernează dezvoltarea şi funcţionarea organismelor vii. Pentru prima dată, un om de ştiinţă italian a reuşit să fotografieze direct ADN-ul, cu ajutorul unui microscop electronic.

O echipă de oameni de ştiinţă din Oregon au creat embrioni cu gene provenind de la un bărbat şi două femei, folosind o tehnică controversată ce ar putea permite în viitor ca bebeluşii să evite moştenirea unor boli rare, incurabile.

O altă specie enigmatică s-a alăturat oamenilor de Neanderthal. Oamenii de ştiinţă au descoperit fragmente de ADN străin în genomul unor populaţii din Africa şi sunt de părere că este vorba de o specie “soră” cu cea a oamenilor de Neanderthal.

Patru din cinci cazuri de cancer vor putea fi vindecate în următorii zece ani, însă doar dacă specialiştii vor revoluţiona perspectiva din care luptă împotriva bolii, susţine dr. James Watson, unul din cei doi oameni de ştiinţă care au descoperit structura ADN-ului.

Cercetătorii de la Universitatea din Washington au reuşit să secvenţieze întregul ADN-ul al unui fetus folosind doar sângele mamei şi saliva tatălui, într-o reuşită fără precedent. Dacă va fi rafinată, această tehnică promite să ofere o metodă lipsită de risc prin care viitorii părinţi pot detecta dacă bebeluşul riscă să sufere de afecţiuni genetice.

O vorbă din bătrâni spune că munca grea ne îmbătrâneşte înainte de timp. Acum, un nou studiu arată că expunerea la violenţă poate provoca schimbări în ADN ce conduc la o îmbătrânire prematură a copiilor cu 7 - 10 ani.

Exerciţiile fizice nu numai că ne ajută să ne menţinem în formă, dar mai nou, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că mişcarea ne poate schimba ADN-ul.

Două companii biotehnologice americane au anunţat în paralel lansarea, în decurs de un an de zile, a unor aparate extrem de performante, ce pot decoda ADN-ul unei persoane în timp scurt şi cu costuri mici.

Poliţia va putea afla culoarea ochilor unor persoane implicate în infracţiuni - şi încă necunoscute - cu ajutorul probelor ADN prelevate de la locul faptei.

Ah, dragostea… Toate vorbele din lume n-ar fi de ajuns pentru a-i reda efervescenţa, pentru a-i lămuri tainele, pentru a-i cânta splendoarea. Literatura a explorat-o sub toate aspectele, psihologia i-a investigat enigma, artele plastice s-au întrecut s-o înfăţişeze prin imagini… ce mai, misterioasa atracţie dintre bărbaţi şi femei este, fără îndoială, tema cea mai intens cercetată şi folosită ca sursă de inspiraţie, din toate timpurile. Complexă până dincolo de înţelegerea…

Adulţii care au crescut în condiţii marcate de dificultăţi materiale prezintă modificări ale modului de "programare" a ADN-ului, care pot duce la probleme de sănătate precum obezitatea şi bolile autoimune.

Cercetătorii britanici au demonstrat că pot construi unele dintre componentele de bază ale dispozitivelor digitale din bacterii şi ADN. Studiul are potenţialul de a deschide calea spre o nouă generaţie de dispozitive biologice de calcul.

Folosind procesul natural de formare şi desfacere a legăturilor dintre lanţurile (catenele) de ADN, cercetătorii de la Caltech au dezvoltat o metodă nouă şi adaptabilă de a transforma aceste molecule în calculatoare. Conceptul deschide drumul spre o serie de posibile circuite construite în întregime din ADN, capabile să rezolve probleme matematice de bază.

Cea mai mare fantezie a unui biolog este un “doctor” de dimensiuni microscopice + atât de mic încât să poată “locui” în interiorul unei celule. Acest “medic” minuscul, cel mai probabil un dispozitiv fabricat din ADN, ar pune diagnosticul prin observarea moleculelor ce plutesc în jurul corpului şi care semnalizează apariţia unei anumite boli. Totodată, “doctorul” ar putea el însuşi să elibereze medicamentul potrivit în organism.