Inovaţie extraordinară: o nouă tehnologie permite stocarea întregii enciclopedii Wikipedia pe un vârf de deget!

Materialul genetic stochează de milioane de ani informaţiile necesare pentru a creşte plante şi animale, iar acum unii oameni de ştiinţă afirmă că ADN-ul poate fi folosit pentru a oferi spaţiu de stocare societăţii informatizate de astăzi.

Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie au anunţat că au reuşit să realizeze un pas important în cursa transformării ADN-ului într-o formă revoluţionare de stocare.

• Țara din Europa unde portalurile de ştiri dezactivează comentariile celor care se opun vaccinării anti-COVID
• Peste 8 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 13 ani

Cercetătorii au reuşit să stocheze toate cele 154 de sonete scrise de Shakespeare, o fotografie, o cercetare ştiinţitifcă şi un clip audio din celebrul discurs „I Have a Dream” al lui Marther Luther King – toate acestea fiind cuprinse într-un fragment de ADN abia vizibil, ţinut într-o eprubetă.

Procesul efectuat de oamenii de ştiinţă a implicat convertirea biţilor digitali (0 şi 1) în alfabetul de patru litere al codului ADN (A, C, G, T). Acest cod a fost folosit pentru a crea fragmente de ADN sintetic. Apoi, computerele au „citit” moleculele de ADN şi au extras informaţia codată. Procesul de „citire” a durat două săptămâni, însă progresul tehnologic reduce treptat această perioadă, a explicat Ewan Birney, de la Intitutul European de Bioinformatică din Hinxton, Anglia, unul dintre autorii studiului publicat în prestigiosul jurnal Nature. 

ADN-ul ar putea fi util pentru stocarea unor cantităţi imense de informaţie ce trebuie păstrată pentru o perioadă îndelungată şi care nu trebuie citită foarte des. Cercetătorii au explicat că stocarea ADN-ului este foarte simplă: acesta trebuie doar să fie pus într-un loc rece, uscat şi întunecat şi lăsat acolo.

Pe termen scurt, tehnologia ar putea fi folosită pentru arhivele mari ce trebuie menţinute pentru secole, precum arhivele naţionale sau cele ale bibliotecilor de mari dimensiuni. Cercetătorii estimează că, într-un deceniu, este posibil ca această tehnologie să progreseze suficient de mult pentru a deveni accesibilă consumatorilor de rând, permiţându-le acestora să stocheze informaţia pe care doresc să o deţină 50 de ani mai târziu, cum ar fi pozele de la nuntă sau filmări pe care vor să le arate nepoţilor.

„Ştim deja că ADN-ul reprezintă o metodă sigură de a stoca informaţii pe termen lung, pentru că îl putem extrage din oasele mamuţilor de acum zeci de mii de ani şi îl putem înţelege”, a explicat Nick Goldman de la Intitutul European de Bioinformatică. „De asemenea, este extrem de mic, de dens şi nu necesită niciun fel de energie electrică pentru a stoca informaţiile, astfel că este uşor de transportat şi de păstrat”, a mai spus Goldman.

George Church, un cercetător de la Universitatea Harvard, afirmă că această tehnologie permite unei persoane să stocheze toată Wikipedia pe un vârf de deget.

Surse: AP, AFP, BBC News