Home » D:News » Cum arată gândurile unui peşte? (VIDEO)

Cum arată gândurile unui peşte? (VIDEO)

Publicat: 01.02.2013
Pentru prima oară, cercetătorii au vizualizat activitatea cerebrală a unui peşte-zebră în prezenţa prăzii sale - o reuşită considerată de specialişti drept un pas înainte major în domeniul studiilor de neurologie.

Observarea semnalelor nervoase cerebrale în timp real ajută la înţelegerea modului în care creierul vrerbratelor percepe lumea înconjurătoare. 

Cercetătorii de la Institutul Naţional de Genetică din Shizuoka, Japonia, au reuşit acest lucru utilizând o substanţă fluorescentă, introdusă în creierul unui alevin (larvă) de peşte-zebră. 

Aceşti alevini (denumire dată puietului de peşte) sunt de dimensiuni foarte mici şi au capul transparent – o particularitate care a permis cercetătorilor să vizualizeze „ce se petrece” în creierul peştelui, în prezenţa unei potenţiale prăzi.

Oamenii de ştiinţă au utilizat o proteină modificată genetic  (obţinută pornind de la o substanţă extrasă dintr-o meduză), numită GCaMP7a, care emite fluorescenţă atunci când neuronii se activează. Mai exact, transmiterea semnalelor de la un neuron la altul implică acţiunea ionilor de calciu, iar proteina GCaMP7a emite lumină în prezenţa activităţii acestor ioni. 

Animalele folosite sunt peşti-zebră transgenici, modificaţi genetic astfel încât să prezinte activitatea specifică acestei proteine într-o zonă  a creierului numită tectumul optic, care controlează mişcarea ochilor animalului atunci când acesta vede, în mediul său de viaţă, un obiect aflat în mişcare.

Într-un prim experiment, cercetătorii au scanat „în direct” creierul unui alevin de peşte-zebră când acesta vedea, pe un ecran, un punct luminos care clipea şi se mişca. La microscop, se putea vedea cum semnalele nervoase din creierul peştelui oglindeau mişcarea  punctului luminos.

În experimentul următor, peştelui imobilizat i-a fost pus în faţă un organism unicelular acvatic, numit parameciu, care constituie o hrană obişnuită a peştilor-zebră.

Scanând creierul peştelui, cercetătorii au putut vizualiza în direct fluxul de semnale din neuroni, vizibil atunci când ochii peştelui urmăreau prada aflată în mişcare. Când parameciul nu se mişca, nu se înregistrau semnale, ceea ce sugerează că peştele percepe în primul rând mişcarea prăzii.

În al treilea experiment, peştele a fost pus într-un recipient, împreună cu parameciul, şi lăsat să înoate liber, urmărindu-şi prada. Pentru prima dată, a putut fi vizualizată, cu o rezoluţie bună, activitatea creierului unui peşte în timp ce acesta vânează.

Această nouă abordare îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă funcţionarea circuitelor cerebrale implicate în comportamentul prădător. Sistemul poate fi utilizat şi pentru vizualizarea activităţii în alte arii cerebrale, permiţând observarea neuronilor implicaţi în locomoţie şi în diferite alte comportamente.

În cursul unor studii anterioare, oamenii de ştiinţă reuşiseră să vizualizeze activitatea unui neuron individual la peştii-zebră, dar acest nou studiu este primul în care a fost observată activitatea neuronală la un peşte care vâna liber.

Surse: Live Science, National Geographic / Credit foto: Muto et al., Current Biology

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune exerciții fizice diferă în funcție de personalitate
Cele mai bune exerciții fizice diferă în funcție de personalitate
Oamenii de știință au descoperit o legătura alarmantă dintre utilizarea Inteligenței Artificiale și psihopatie
Oamenii de știință au descoperit o legătura alarmantă dintre utilizarea Inteligenței Artificiale și psihopatie
O descoperire rară: Razele X dezvăluie cum se vindecau oasele de T. rex
O descoperire rară: Razele X dezvăluie cum se vindecau oasele de T. rex
Greu de ucis, dar în spațiu! Astronomii au descoperit o stea care „refuză” să moară
Greu de ucis, dar în spațiu! Astronomii au descoperit o stea care „refuză” să moară
Ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă, dar astronomii spun că urmează încă două zile mai scurte
Ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă, dar astronomii spun că urmează încă două zile mai scurte
Prima Constituţie română elaborată fără influenţă străină
Prima Constituţie română elaborată fără influenţă străină
Ce spune Elon Musk despre laudele la adresa lui Hitler din partea chatbotului Grok?
Ce spune Elon Musk despre laudele la adresa lui Hitler din partea chatbotului Grok?
O sticlă aruncată în Oceanul Atlantic a fost găsită după 13 ani. Ce mesaj conținea?
O sticlă aruncată în Oceanul Atlantic a fost găsită după 13 ani. Ce mesaj conținea?
Kim Jong Un, dat în judecată de o femeie care a dezertat din Coreea de Nord
Kim Jong Un, dat în judecată de o femeie care a dezertat din Coreea de Nord
Care a fost sporul natural în luna mai 2025
Care a fost sporul natural în luna mai 2025
Cum să reacționezi la vești neplăcute și cum să le transmiți cu empatie
Cum să reacționezi la vești neplăcute și cum să le transmiți cu empatie
ADN-ul neanderthalian ar putea fi cauza unor malformații cerebrale moderne
ADN-ul neanderthalian ar putea fi cauza unor malformații cerebrale moderne
Astronomii au descoperit o stea bizară în constelația Pegasus
Astronomii au descoperit o stea bizară în constelația Pegasus
Astronomii se întreabă dacă nu cumva galaxia noastră există într-un vid enorm
Astronomii se întreabă dacă nu cumva galaxia noastră există într-un vid enorm
Viața a existat în Oceanul Arctic chiar și în erele glaciare, a descoperit o echipă internațională de cercetători
Viața a existat în Oceanul Arctic chiar și în erele glaciare, a descoperit o echipă internațională de cercetători
Un studiu a infirmat o veche teorie despre Insula Paștelui
Un studiu a infirmat o veche teorie despre Insula Paștelui
Mistere istorice, recorduri literare, fapte neașteptate: Cea mai rară carte din lume. Prima carte comandată pe Amazon. Cel mai tradus autor
Mistere istorice, recorduri literare, fapte neașteptate: Cea mai rară carte din lume. Prima carte comandată pe Amazon. ...
Postura care conferă încredere: mit sau realitate?
Postura care conferă încredere: mit sau realitate?