Ultima soluţie pentru salvarea rinocerilor: legalizaţi comerţul cu coarne de rinocer, cere un grup de cercetători

Într-un articol apărut în revista Science, un colectiv de specialişti în ştiinţe ambientale afirmă că acestea sunt măsuri necesare pentru salvarea speciilor de rinoceri. Acestea sunt foarte ameninţate, deoarace, în ciuda interdicţiilor, braconierii omoară un număr tot mai mare de exemplare, pentru a vinde pe piaţa internaţională cornul de rinocer, un produs utilizat în medicina tradiţională asiatică pentru presupusele sale efecte benefice asupra sănătăţii.

Autorii articolului arată, în raportul lor, că interzicerea la nivel global a vânării rinocerilor şi a comerţului cu coarne nu a avut ca efect reducerea cererii pe piaţă.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Din această cauză, rinocerii sunt în continuare ucişi fără niciun scrupul de braconieri, coarnele lor fiind comercializate clandestin. În Africa de Sud, braconierii omoară, în medie, doi rinoceri în fiecare zi. Se estimează că ar mai exista cca. 20.000 de rinoceri albi – majoritatea în Namibia şi Africa de Sud – şi cca. 5.000 de rinoceri negri.

Autorii articolului consideră că, pe piaţă, cererea ar putea fi satisfăcută prin legalizarea comerţului cu coarne, acestea fiind prelevate de la rinoceri prin metode umane; astfel, rinocerii nu ar mai prezenta interes pentru braconieri.

Conducătorul studiului, dr. Duan Biggs de la Universitatea din Queensland, Australia, afirmă că ne confruntăm cu o situaţie de urgenţă: braconajul a scăpat de sub control şi, cu cât aşteptăm mai mult până să legalizăm comerţul cu coarne, cu atât vor fi ucişi mai mulţi rinoceri.

Comerţul cu corn de rinocer este interzis printr-un tratat internaţional, ce  condamnă comerţul cu animale aparţinând unor specii periclitate sau cu produse provenite de la astfel de animale  (CITES – Convention on the international trade in endangered species).

Însă, în multe ţări, interdicţia a stimulat, de fapt, înflorirea braconajului, din cauza restrângerii ofertei de corn de rinocer şi creşterea preţului acestuia. Dacă în 1993 un kilogram din acest produs se vindea cu aproximativ 4.700 USD, în 2012 a ajuns să se vândă cu 65.000 USD.

De asemenea, nici încercările de a-i convinge pe adepţii medicinei tradiţionale chineze că acest produs nu are niciun efect terapeutic nu au dat rezultate, astfel încât cererea pe piaţa neagră este în continuare foarte mare.

În raportul lor, cercetătorii afirmă că, prin prelevarea coarnelor de rinocer de la animalele vii, sub anestezie, s-ar obţine o cantitate suficientă pentru a satisface cererea la nivel global. De la un rinocer se poate obţine o cantitate de cca. 0.9 kg de corn pe an, iar specialiştii spun că îndepărtarea cornului prezintă riscuri minime pentru animal.

Cercetătorii mai susţin înfiinţarea unei organizaţii centrale care să monitorizeze, prin analize ADN, produsul „recoltat” de la rinoceri şi să controleze piaţa de profil. Cornul de rinocer ar deveni astfel o marfă legală, mai ieftină decât în prezent şi mai uşor de obţinut.

Totuşi, mulţi activişti de mediu se opun ideii, considerând că legalizarea comerţului nu va pune capăt braconajului, ci va înrăutăţi lucrurile, iar existenţa unor mijloace legale de comercializare va face ca marfa procurată ilegal, prin braconaj, să poată fi „spălată” şi să intre pe piaţă în mod legal.

În apărarea ideii lor, dr. Biggs şi colegii săi citează exemplul comerţului cu piei de crocodil, care este legal în anumite condiţii (pieile provin, în principal, de la animale din crescătorii) şi a cărui legalizare a atenuat presiunea asupra populaţiilor sălbatice de crocodili, chiar şi în ţări sărace şi unde nu există politici ferme de protecţie.

Dintre două rele, legalizarea comerţului cu corn de rinocer ar fi răul cel mai mic, spun autorii articolului. În afară de faptul că a stimulat creşterea preţurilor şi dezvoltarea braconajului, interdicţia comercializării face ca fonduri importante să fie cheltuite, fără efect, pentru combaterea braconajului, în loc de a fi folosite mai eficient pentru alte acţiuni. În plus, s-a ajuns, practic, la nişte „pseudo-războaie” ale autorităţilor cu oamenii din comununităţile locale implicaţi în braconaj.

Deşi, la întrunirea care va avea loc săptămâna viitoare la Bangkok pentru revizuirea CITES, legalizarea comerţului cu corn de rinocer nu se află pe agenda de lucru, guvernul Africii de Sud – una dintre ţările cel mai mult implicate în problemă – a afirmat că va analiza propunerea, iar discuţiile ce vor avea loc în capitala thailandeză îl vor ajuta să-şi clarifice poziţia.

Sursa: BBC News