Descoperire extraordinară: un oraş pierdut, despre care se credea că e doar o legendă, îşi dezvăluie secretele (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Timp de secole, oamenii au crezut că acest oraş a existat doar în legende. Homer menţiona acest port şi bogăţiile sale extraordinare, descriind vizitele Elenei din Troia şi ale lui Paris în Thonis-Heracleion, oraşul ce avea să sfârşească sub valurile mării.

Acum un deceniu a ieşit la iveală că oraşul Heracleion a existat cu adevărat, iar la 10 ani distanţă de momentul în care scafandrii au început să descopere comorile acestui oraş, arheologii au reuşit să înţeleagă cum era viaţa în acest oraş în era faraonilor.

Oraşul, ce era cunoscut şi sub numele de Thonis, a dispărut în apele Mediteranei acum aproximativ 1.200 de ani şi a fost redescoperit în timpul unei cercetări efectuate în apropierea ţărmului egiptean la începutul deceniului trecut.

Acum, cercetătorii înţeleg rolul crucial pe care acest oraş îl juca în comerţ acum mai bine de un mileniu. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzie că Heracleion era principala vamă prin care toate vasele comerciale din Grecia şi din alte zone ale Mării Mediterane intrau în Egipt.

Arheologii au descoperit rămăşiţele a peste 64 de vase. De asemenea, au fost găsite monede de aur şi greutăţi din bronz şi din piatră, ce oferă indicii preţioase despre comerţul efectuat aici. 

De asemenea, cercetătorii au descoperit statui uriaşe, ce înfăţişau diferiţi zei, şi câteva sute de statui mai mici ale unor zei mai puţin importanţi.

Arheologii au mai descoperit dale de piatră inscripţionate în greaca antică şi în egipteană. Scafandrii au identificat zeci de sarcofage mici, despre care se crede că au conţinut cândva animale mumificate ce au fost sacrificate pentru a-i îmbuna pe zei.

Faraonul, regina şi zeul Hapi, înfăţişaţi de statui de peste 5 metri înălţime / © Franck Goddio/Hilti Foundation/Christoph Gerigk

„Excavăm un oraş major, iar situl prezintă condiţii extraordinare de conservare. Acum începem să studiem zonele mai interesante, ce ne permit să înţelegem cum arăta viaţa în această metropolă. Descoperirile ne permit să avem o imagine bogată a comerţului care era desfăşurat aici şi despre natura economiei maritime în Perioada Târzie a Egiptului. Am descoperit mărfuri aduse din Grecia şi de către fenicieni. De asemenea, am găsit câteva sute de statuete ale zeilor, iar acum încercăm să identificăm templele acestor zei în oraş. Vasele descoperite sunt foarte interesante, fiind vorba despre cel mai mare număr de vase antice descoperite într-un singur loc. Până acum am găsit peste 700 de ancore”, explică dr. Damian Robinson, directorul Oxford Centre for Maritime Archaeology din cadrul Universităţii Oxford.

Cercetătorii au lucrat alături de realizatorii unui documentar pentru a crea o reconstrucţie tridimensională a oraşului.

În centrul său se găsea un templu uriaş dedicat zeului Amun-Gereb, zeul suprem al egiptenilor în acea perioadă.

Franck Goddio şi scafandrii din echipa inspectează statuia unui faraon. Gigantica structură măsoară peste 5 metri, fiind descoperită în apropiere de templul principal din Heracleion / ©Franck Goddio/Hilti Foundation, photo: Christoph Gerigk

De aici pornea o reţea vastă de canale, aceasta permiţând oraşului să devină cel mai important port din Marea Mediterană în acea vreme.

Luna trecută mai mulţi arheologi din întreaga lume s-au reunit la Universitatea Oxford pentru a discuta pe tema descoperirilor făcute în Heracleion, oraş ce purta numele lui Hercule, despre care se spunea că a fost în acest port. De asemenea, oraşul a fost menţionat şi în textele antice.

„Era cel mai important port comercial al Egiptului în acea perioadă. Aici se aplicau taxele pe importuri şi pe exporturi, acest aspect fiind gestionat de templul principal”, a explicat doctorul Robinson.

Scufundat sub 50 de metri de apă, situl se găseşte acum în Golful Aboukir. În secolul al VIII-lea î.e.n., atunci când se crede a fost construit acest oraş, el s-ar fi aflat la gura de vărsare a Nilului în Marea Mediterană.

Oamenii de ştiinţă nu ştiu încă motivele care au făcut ca oraşul să dispară în apă 1.000 de ani mai târziu, dar se crede că o creştere treptată a nivelului mării şi prăbuşirea subită a sedimentului instabil pe care era construit oraşul au făcut ca zona să se scufunde cu aproximativ 4 metri.

Cu timpul, oraşul a dispărut din amintiri, iar existenţa sa a rămas menţionată doar în câteva texte antice.

Franck Goddio alături de stela Heracleion (1.90 m), realizată la comanda lui Nectanebo I (378-362 î.e.n.) / ©Franck Goddio/Hilti Foundation, photo: Christoph Gerigk

Arheologul francez dr. Franck Goddio a fost prima persoană care a redescoperit oraşul în timp ce efectua cercetări în zonă, încercând să identifice vasele franceze scufundate acolo în timpul secolului al XVIII-lea.

Atunci când scafandrii au început să cearnă straturile groase de nisip şi nămol, nu au putut să creadă ceea ce văd cu ochii.

„Dovezile arheologice sunt pur şi simplu copleşitoare”, a comentat profesorul Barry Cunliffe, arheolog la Universitatea Oxford. „Pentru că au fost neatinse şi protejate de nisip timp de secole, sunt extraordinar de bine conservate”, a explicat specialistul. Cercetătorii speră să descopere şi câteva sarcofage folosite pentru a îngropa oameni.

„Descoperirile subliniază importanţa acestui oraş. Suntem abia la începuturile cercetărilor. Probabil că va fi nevoie să muncim încă 200 de ani astfel încât Thonis-Heracleion să fie pe deplin descoperit şi înţeles”, a concluzionat Goddio.

Pe 11 mai, la ora 21:45, televiziunea Arte va difuza un film documentar ce spune povestea acestui fascinant oraş şi arată descoperirile făcute de arheologi.

Iată câteva dintre filmările realizate de scafandri în timpul cercetărilor arheologice:

Surse: The Telegraph, Franck Goddio, Arte / Foto: © Franck Goddio/Hilti Foundation/Christoph Gerigk