De ce a renunţat Angelina Jolie la sâni? Iată explicaţia ştiinţifică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-un articol intitulat „Opţiunea mea medicală”, publicat în New York Times, actriţa americană a scris că a suferit această operaţie deoarece este purtătoare a unei gene „defectuoase” care îi creşte riscul de cancer ovarian şi de sân.

Potrivit actriţei în vârstă de 37 de ani, care este partenera de viaţă a lui Brad Pitt, medicii i-au spus că prezintă un risc de 87% să dezvolte cancer mamar şi un risc de 50% pentru cancer ovarian, din cauza acestei gene (BRCA1).

Mama Angelinei Jolie a murit la vârsta de 56 de ani, în urma unui cancer. „Mama mea s-a luptat cu cancerul timp de aproape zece ani şi a murit la 56 de ani. A rezistat destul ca să îşi cunoască primul nepot şi să îl ţină în braţe. Dar restul copiilor mei nu vor avea şansa de a o cunoaşte şi de a afla ce fiinţă plină de graţie era”, îşi începe actriţa editorialul în The New York Times, citat de Mediafax.

„Când am aflat care este situaţia, am decis să iau măsuri pentru a minimaliza riscurile cât se poate de mult”, a mai scris artista, completând: „am decis să fac o dublă mastectomie, preventiv„. „Am început cu sânii, deoarece riscul de cancer la sân este mai mare decât cel de cancer ovarian, iar operaţia este mai complexă”, a mai scris vedeta, precizând că, după această procedură complexă, care a durat trei luni, riscul de a dezvolta cancer mamar a scăzut la 5%.

„Sunt norocoasă că am un partener de viaţă, Brad Pitt, care mă iubeşte şi mă sprijină. Deci, oricine are o soţie sau o iubită care trece prin aşa ceva, să ştiţi că sunteţi o parte importantă a acestui proces de tranziţie. Brad a fost la Pink Lotus Breast Center, unde am fost tratată, tot timpul cât au durat operaţiile. Am reuşit să găsim momente în care să râdem împreună. Ştiam că acesta este cel mai bun lucru pe care putem să-l facem pentru familia noastră şi că ne va apropia mai mult. Şi aşa s-a întâmplat”, a scris Angelina Jolie.

Cei doi au împreună şase copii, trei dintre ei fiind adoptaţi. „Pot să le spun copiilor mei că nu mai au niciun motiv să se teamă că mă vor pierde din cauza cancerului la sân”, a adăugat ea.

„Am ales să-mi fac publică povestea pentru că sunt atâtea femei care nu ştiu că ar putea fi bolnave de cancer. Sper ca şi ele să poată să se testeze genetic şi, dacă află că prezintă un risc ridicat, vor şti şi ele că au alternative mari”, a explicat Angelina Jolie demersul ei.

„Lucrurile care nu ar trebui să ne înspăimânte sunt cele pe care putem să le controlăm”, a încheiat Jolie.

Ce este gena BRCA1?

BRCA1 şi BRCA2 sunt gene umane ce aparţin clasei de gene cunoscute sub numele de „supresoare de tumori”. Mutaţiile acestor gene sunt asociate unui risc ereditar de cancer mamar şi cancer ovarian.

Riscul ca o femeie să dezvolte cancer la sân şi/sau ovarian cresc în mod considerabil dacă moşteneşte o mutaţie dăunătoare a genei BRCA1 sau BRCA2. Bărbaţii care moştenesc o astfel de mutaţie prezintă, la rândul lor, un risc sporit de a suferi de cancer mamar. De asemenea, atât bărbaţii cât şi femeile cu aceste mutaţii pot avea un risc sporit de a suferi de alte tipuri de cancer.

Mai multe companii au conceput teste genetice ce identifică mutaţile BRCA1 şi BRCA2. Acestea sunt realizate cu ajutorul unei mostre de sânge. Testele costă între câteva sute şi câteva mii de dolari.

Conform estimărilor realizate de specialişti, aproximativ 12% dintre femei (120 din 1.000 de femei) vor dezvolta cancer mamar de-a lungul vieţii lor. În schimb, 60% dintre femeile care au moştenit o mutaţie dăunătoare a genei BRCA1 sau BRCA2 (600 din 1.000 de femei) vor dezvolta cancer mamar. Cu alte cuvinte, o femeie care a moştenit o mutaţie dăunătoare a genei BRCA1 sau BRCA2 prezintă un risc de 5 ori mai mare de a suferi de cancer mamar în comparaţie cu o femeie care nu are o astfel de mutaţie.

De asemenea, statisticile arată că 1,4% dintre femei (14 din 1.000 de femei) vor fi diagnosticate de-a lungul vieţii cu cancer ovarian. În schimb, 15%-40% (150-400 din 1.000 de femei) cu o mutaţie dăunătoare BRCA1 sau BRCA2 vor primi acest diagnostic.

Analizele genetice arată că mutaţile dăunătoare sunt prezente în proporţie mai mare în rândul evreilor Ashkenazi. De asemenea, norvegienii, olandezii şi islandezii prezintă o frecvenţă mai mare a acestor mutaţii în comparaţie cu alte popoare.

Persoanele care sunt purtătoare ale unei mutaţii dăunătoare în gena BRCA1 sau BRCA2 au patru opţiuni:

• Supravegherea – efectuarea de teste (precum mamografia) pentru identificarea de timpuriu a cancerului. Această metodă nu reduce riscul de a dezvolta cancer, însă creşte şansele de a-l detecta devreme, când este mai tratabil.
• Chirurgia profilactică – această metodă chirurgicală presupune îndepărtarea, pe cât posibil, a ţesutului cu risc de a dezvolta cancer pentru a reduce acest risc. Această operaţie nu garantează că pacientul nu va dezvolta cancer, deoarece adesea chirurgii nu pot îndepărta în totalitate ţesutul. De aceea, unele femei care au optat pentru această opţiune au dezvoltat ulterior cancer mamar, cancer ovarian sau carcinomatoză peritoneală (o formă de cancer similară cancerului ovarian).
• Reducerea factorilor de risc – anumite comportamente au fost asociate unui risc mai mare de cancer mamar sau ovarian. De exemplu, pastilele anticoncepţionale par să reducă riscul de a dezvolta cancer ovarian chiar şi în rândul persoanelor cu o mutaţie dăunătoare a genei BRCA1 sau BRCA2. Obezitatea creşte riscul de a suferi de cancer mamar, iar activitatea fizică intensă reduce acest risc. De asemenea, consumul de alcool creşte riscul de cancer mamar.
• Chemoprevenţia – folosirea unor substanţe naturale sau sintetice pentru a reduce riscul de cancer. De exemplu, medicamentul tamoxifen reduce cu 50% riscul de a dezvolta cancer de sân de femeile care prezintă acest risc şi reduce totodată riscul ca tumoarea să revină în cazul femeilor deja diagnosticate în trecut cu cancer mamar. 

Surse: New York Times, Mediafax, Cancer.gov