O capsulă spaţială cu şoareci, şopârle şi melci a revenit pe Terra după cea mai lungă şedere în spaţiu

Capsula Bion-M, frânată de o paraşută, a aterizat cu bine în regiunea Orenburg, la o distanţă de 1.200 de kilometri sud-est de Moscova, au anunţat autorităţile ruse din domeniul spaţial.

La bordul ei s-au aflat 45 şoareci, 8 gerbili (rozătoare mici) din Mongolia, 15 şopârle, 20 melci şi alte organisme vii, plasate în compartimente separate şi sub supraveghere video permanentă.

• Ionela Cozmiuc și Gianina Van Gronigen, premiate la Gala Mari Sportivi ProSport 2024: „Eram hotărâtă să…
• Președintele Joe Biden l-a grațiat pe fiul său Hunter. Este „o grațiere completă și necondiționată”

„Este pentru prima dată când animale au fost trimise singure în spaţiu pentru o perioadă atât de lungă„, a declarat pentru televiziunea publică – Rossia – Vladimir Sytchov, de la Institutul de cercetări biomedicale, coordonatorul acestui program.

Savantul rus consideră că experimentul a fost, în mod global, o reuşită.

Totuşi, a declarat el pentru agenţia Interfax, nu toate animalele au supravieţuit.

„Toate şopârlele sunt vii. Am recuperat (în viaţă) mai puţin de jumătate dintre şoareci. Din păcate, am pierdut toţi gerbilii din cauza unei probleme tehnice”, a precizat cercetătorul rus.

Toate celelalte organisme trimise în spaţiu s-au întors în viaţă pe Terra, a precizat Vladimir Sytchov, după ce a aterizat la Moscova, unde vor fi analizate rezultatele acestui experiment.

Obiectivul principal al experimentului este de a studia consecinţele pe care le are sejurul în spaţiu asupra organismelor vii.

„Vrem să aflăm până la ce punct organismul nostru se adaptează la condiţiile de imponderabilitate şi să înţelegem ce trebuie să facem pentru a asigura supravieţuirea astronauţilor în timpul zborurilor spaţiale îndelungate”, a declarat, înainte de decolarea capsulei Bion-M, directorul de programe spaţiale de la Roskosmos, Valeri Abraşkin.

Potrivit reprezentanţilor CNES (Centre d’études spatiales français), partener al acestui program franco-rus, „acest proiect va permite depăşirea unei etape suplimentare şi decisive în adaptarea omului la condiţiile de imponderabilitate”.

Un alt exeperiment a constat în plasarea pe suprafaţa externă a capsulei spaţiale a unor plăci din bazalt conţinând spori bacterieni, pentru a studia ipoteza potrivit căreia viaţa de pe Terra a venit din spaţiu, a anunţat agenţia Interfax.

Rozătoarele erau identificate prin intermediul unui senzor electronic implantat sub piele. Alte animale din acelaşi grup, rămase la sol, vor permite realizarea de comparaţii în ceea ce priveşte evoluţia ţesuturilor, a sistemului nervos şi a scheletului.

La bordul capsulei au mai fost transportate icre, microorganisme, seminţe de plante, pentru a studia efectele imponderabilităţii asupra evoluţiei lor.

Un experiment similar a fost realizat în 2007, atunci când au fost trimişi în spaţiu, pentru 12 zile, gerbili, şopârle, melci, miriapode, larve de insecte şi gândaci, a precizat Interfax.

Ruşii au folosit şi în trecut animale pentru a pregăti misiuni spaţiale cu echipaje umane la bord. Astfel, mai multe maimuţe au petrecut anumite intervale de timp în spaţiu pentru a pregăti misiunile spaţiale la bordul staţiei sovietice MIR şi apoi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

Primul experiment sovietic de acest tip a fost zborul în spaţiu al căţeluşei Laika în 1957, care a precedat primul zbor spaţial al unui om, Iuri Gagarin, în 1961.

Căţeluşa a murit după câteva ore petrecute în spaţiu.

Ruşii speră de multă vreme să organizeze o călătorie pe Marte şi speră să demareze în 2030 instalarea pe Lună a unei baze intermediare care ar putea fi folosită pentru zborul spre planeta roşie.

Problemele recente cu care s-a confruntat programul spaţial rusesc, marcat de eşecul din 2012 al unei sonde lansate spre unul dintre sateliţii lui Marte, ar putea să întârzie totuşi demararea acestor proiecte spaţiale.

În cadrul programului franco-rus, un alt zbor este prevăzut pentru anul viitor, a declarat Guillemette Gauquelin-Koch, coordonatoarea departamentului de ştiinţe ale vieţii din cadrul CNES.

Sursa: Mediafax