Descifrând misterele Planetei Roşii: roverul Curiosity a efectuat al doilea foraj într-o rocă marţiană

Curiosity a făcut, pe 19 mai, un orificiu cu diametrul de 1,6 centimetri şi o adâncime de 6,6 centimetri într-o rocă denumită „Cumberland”, cu ajutorul unui burghiu aflat la capătul braţului său robotizat, a anunţat Jet Propulsion Laboratory (JPL), afiliat NASA, pe site-ul său.

Materialele provenind din interiorul rocii vor fi transferate în instrumentele care compun laboratorul din interiorul robotului, în zilele următoare.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Curiosity a colectat, pe 20 februarie, primul eşantion din interiorul unei roci sedimentare marţiene, o reuşită considerată o premieră planetară în afara Terrei.

Pe baza analizei acelui eşantion, NASA a ajuns la concluzia că planeta Marte a avut în trecutul ei un mediu propice existenţei microorganismelor, inclusiv a unor cantităţi de apă cu un nivel de aciditate care nu era prea ridicat.

Roca denumită „Cumberland” seamănă cu prima rocă forată de Curiosity în februarie şi care a fost denumită „John Klein”, în memoria unui fost specialist de la NASA.

Noua rocă se află la o distanţă de 2,75 metri de „John Klein”, au precizat inginerii de la JPL care pilotează misiunea Curiosity.

Curiosity, un vehicul de o tonă, cu şase roţi, care a costat 2,5 miliarde de dolari, cel mai greu şi mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, a coborât în zona ecuatorului marţian în craterul Gale pe 6 august 2012, pentru o misiune de cel puţin doi ani. Principalul obiectiv al misiunii este acela de a determina dacă planeta roşie a permis în trecutul ei existenţa vieţii microbiene.

De la sosirea sa pe Marte, Curiosity a parcurs o distanţă de 700 de metri pe solul marţian.

Roverul american va porni în curând spre poalele Muntelui Sharp, un masiv înalt de 5.500 de metri care se află în centrul craterului Gale, situat la opt kilometri de locul în care se află robotul în acest moment.

Întrucât Curiosity rulează cu o viteză de cel mult 0,15 kilometri / oră, robotul va avea nevoie de mai multe luni pentru a ajunge la destinaţia lui finală.

Poalele Muntelui Sharp, formate din mai straturi sedimentare diferite, prezintă semnele unei expuneri, în trecut, la acţiunea apei lichide.

Sursa: Mediafax