Dinozaur sau pasăre? O fosilă recent descoperită rescrie istoria evoluţiei

Fosila a fost descoperită în şisturile din provincia chineză Liaoning şi a primit denumirea ştiinţifică de Aurornis xui.

Importanţa ei este deosebită, spun oamenii de ştiinţă, deoarece simplifică înţelegerea modului în care păsările au evolutat din dinozauri, dar şi modul în care a apărut zborul.

• Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
• Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin

Animalul, având o lungime de cca. 50 cm, prezintă caracteristici scheletice foarte primitive, care îl plasează la baza grupului avialelor – grupul care include păsările şi rudele lor apropiate, după desprinderea de celelalte grupuri de dinozauri.

Specia a fost descrisă într-un articol publicat în Nature, cercetările fiind conduse de Pascal Godefroit de la Institutul Regal de Ştiinţe Naturale din Belgia.

Cu această ocazie, autorii au făcut, prin compararea formei oaselor, şi o nouă analiză a relaţiilor de înrudire dintre multe creaturi aviene (asemănătoare păsărilor) care au trăit în Jurasic şi Cretacic.

Cea mai importantă consecinţă a aceste reevaluări filogenetice a fost faptul că a redat uneia dintre cele mai faimoase fosile din acest grup locul care i se cuvenea.

Este voba despre Archaeopteryx, descoperită în secolul al XIX-lea în Germania şi care a fost considerată multă vreme drept „prima pasăre adevărată”.

Dar, recent, după descoperirea şi analizarea multor fosile de păsări primitive şi dinozauri cu pene, Archeaopteryx fusese exclusă din categoria păsărilor adevărate şi considerată drept un mic dinozaur cu pene, cu aspect de pasăre, dar nu o pasăre în adevăratul înţeles al cuvântului.

Mulţi cercetători au contestat această „retrogradare”, deoarece Archaeopteryx, care a trăit în urmă cu cca. 150 milioane de ani, putea zbura (după cum arată caracteristicile scheletului); or, reclasificarea ei drept un dinozaur cu pene însemna că zborul activ (cu bătăi din aripi) ar fi apărut, în evoluţia vertebratelor, de cel puţin două ori: o dată în linia evolutivă a păsărilor şi încă o dată la acest grup de dinozauri care semănau cu păsările (dar nu erau „chiar” păsări) – un scenariu foarte complicat.

Însă revizia făcută după descoperirea lui Aurornis a simplificat iarăşi lucrurile.

După cum a explicat dr. Godefroit, cercetările anterioare de filogenie se bazaseră pe analiza a cca. 200 de caracteristici morfologice, însă această nouă analiză este mult mai detaliată, luând în considerare aproape 1.500 de caracteristici.

Pe baza rezultateleor ei, Archaeopteryx este iarăşi considerată un strămoş al păsărilor, iar specia nou-descrisă (Auroronis xui) este şi ea o pasăre primitivă; de fapt, chiar mai primitivă decât Archaeopteryx.

În afară de faptul că o desemnează din nou pe  Archaeopteryx drept una dintre cele mai timpurii forme din evoluţia avialelor, studiul a dus şi o la o reevaluare a evoluţiei troodontidelor, o familie de dinozauri avieni (asemănători păsărilor). Dr. Godefroit şi colegii săi consideră acest grup drept un „grup-soră” al avialelor. 

Linia de demarcaţie între păsări şi dinozaurii cu pene asemănători păsărilor este încă neclară, astfel încât originea păsărilor este  încă un subiect de dispută între paleontologi.

După cum comentează dr. Paul Barrett de la Natural History Museum, din Londra, fosilele recent descoperite oferă informaţii fascinante despre apariţia păsărilor şi despre „experimentele” evolutive care au precedat-o .

„Iniţierea liniei evolutive a păsărilor implică modificarea subtilă a unor detalii ale anatomiei lor – la nivelul aripilor, al şoldurilor, al muşchilor pieptului, al centurii scapulare şi altele – pentru a le face capabile de zbor.”

Sursa: BBC News / Credit imagine: JONICA DOS REMEDIOS/CLAUDE DESMEDT/IRSNB