De ce consumul de murături este esenţial pentru o viaţă sănătoasă?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De când Louis Pasteur a descoperit bacteriile, oamenii de ştiinţă s-au concentrat cu precădere asupra rolului lor în promovarea bolilor. Astfel, bacteriile din organism au fost privite fie ca paraziţi inofensivi, fie ca patogeni împotriva cărora trebuie să luptăm. Totuşi, în anii 2000, oamenii de ştiinţă au descoperit sute de noi specii de bacterii în intestinul uman care aveau roluri neaşteptate. Spre surpriza tuturor, microbiologii au descoperit că omul este alcătuit în proporţie de 90 de procente din bacterii. Nouă din fiecare 10 celule din corpurile noastre sunt non-umane, aparţinând acestor specii microbiene (majoritatea aflate în intestine). 

Care sunt cele aproximativ 500 de specii diferite de microbi care îşi au originea în intestinele noastre şi cu ce ne ajută?

Pentru mulţi dintre aceşti microbi, supravieţuirea noastră este foarte importantă deoarece odată cu noi mor şi ei. Din acest motiv, ei îndeplinesc diferite roluri pentru a ne ajuta să stăm în viaţă. Probabil cea mai importantă funcţie a lor este menţinerea sănătăţii peretelui intestinal, sau a epiteliului. 

De-a lungul unei vieţi, prin tractul gastrointestinal al unui om trec 60 de tone de mâncare, o expunere care nu este lipsită de riscuri. Acest risc este ţinut sub control de bacteriile din flora intestinală. Luate ca un întreg, organismele din intestin constituie cel mai mare şi chiar unul dintre cele mai importante organe de apărare din corp. 

Şi totuşi de ce implică corpul toate aceste bacterii în astfel de procese critice în loc să îşi dezvolte propriul sistem? Una dintre teorii explică faptul că microbii pot evolua rapid şi astfel au capacitatea de a răspunde într-un timp scurt la schimbările de mediu. 

Deşi avem tendinţa de a crede că bacteriile sunt doar distrugătoare, în realitate ele pot fi creatoare uimitoare. Bacteriile din intestin creează vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K şi chiar unele B-uri) şi alţi câţiva compuşi esenţiali pe care oamenii de ştiinţă abia acum au început să îi identifice. O parte dintre aceşti compuşi acţionează asupra sistemului central nervos, ţinându-ne sub control apetitul şi mecanismele care determină modul în care stocăm grăsimea. 

Cu toate acestea, sub presiunea antibioticelor cu spectru larg, a pasteurizării şi a dietele moderne bazate pe alimente procesate, microbiomul uman s-a schimbat în ultimul secol mai mult decât a făcut-o în mileniul trecut. 

Din cauză că majoritatea copiilor sunt expuşi la mai puţine bacterii, sistemul lor imunitar nu este antrenat să distingă cu acurateţe între microbii buni şi cei răi, lucru care ar putea explica numărul mare de cazuri de alergii şi boli autoimune în lumea dezvoltată. 

De asemenea, înainte de a împlini 18 ani, copilul din lumea dezvoltată primeşte între 10 şi 20 de tratamente cu antibiotice. Toate aceste tratamente atacă flora intestinală provocând urmări de care abia acum îşi dau seama oamenii de ştiinţă. 

Pe de altă parte, nu trebuie să omitem nici impactul dietei. Dieta umană ar trebui să includă atât probiotice (bacterii benefice), cât şi prebiotice (ceva bun cu care să se hrănească bacteriile, precum fibrele). Probioticele se găsesc în alimentele fermentate precum murăturile, varza acră, iaurtul, vinul, pâinea, sosul de soia şi berea. Însă noi am tot căutat metode de a elimina bacteriile din dietă: am pasteurizat alimentele şi le-am procesat înlăturând multe dintre fibre. 

Exceptând iaurtul şi murăturile, alimentele care conţin bacterii vii au fost toate scoase din dietă (bacteriile din ketchup, murături procesate etc au fost distruse prin pasteurizare). 

Dieta occidentală, cu carbohidraţii ei rafinaţi, alimentele procesate şi lipsa de legume proaspete privează flora intestinală de substanţele necesare pentru a fermenta şi a creşte. 

„Marea problemă legată de dieta occidentală este că nu ne hrăneşte flora intestinală, ci doar tractul gastrointestinal superior. Toate alimentele au fost procesate astfel încât să fie absorbite rapid, fără a lăsa nimic în urmă şi pentru tractul gastrointestinal inferior. Totuşi, se pare că fermentarea ar putea să fie cheia pentru menţinerea sănătăţii de la nivelul intestinului mare”, a declarat Stephen O’Keefe, de la Universitatea din Pittsburgh. 

În mare, lipsa fibrelor din dietă ne înfometează flora intestinală şi ne slăbeşte sistemul de apărare din corp. Tocmai de aceea, O’Keefe, la fel ca mulţi alţi specialişti, consideră că numărul foarte mare de tulburări intestinale poate fi pus pe seama dietei occidentale care provoacă dezechilibrul microbiomului. 

Oamenii care consumă dieta occidentală dezvoltă adesea boli precum cele de inima, atacuri cerebrale, obezitate, cancer, diabet de tip 2 etc. Dar ce anume din dietă favorizează apariţia acestor probleme de sănătate?

În ultimul timp, o serie de cercetări au indicat că problema ar fi legată de inflaţie, un proces în care ar putea fi implicate bacteriile intestinale. Pentru a remedia acest proces, consumul de alimente care conţin culturi de bacterii vii pare o soluţie promiţătoare (mai ales în rândul copiilor). 

Aşa cum au sugerat nenumărate cercetări, probioticele, bacteriile benefice pe care le ingerăm fie din alimente fermentate, fie din suplimente, au capacitatea de a calma şi sistemul imunitar şi de a reduce inflamaţiile, de a reduce alergiile şi durata răcelii în rândul copiilor, de a preveni apariţia diareei şi a sindromului de col iritat, de a stimula răspunsul imunitar şi chiar de a reduce riscul de apariţie a anumitor cancere şi a îmbunătăţii stare şi funcţionarea bacteriilor intestinale. 

Evident, încă mai rămân câteva semne de întrebare cu privire la consumul alimentelor ce conţin culturi vii de bacterii, însă beneficiile aduse de aceste mâncăruri continuă să fie destul de clare, mai ales în cazul legumelor fermentate. În plus, pe lângă faptul că ele conţin multe bacterii benefice, murăturile în sine asigură hrana pentru bacteriile deja existente în intestine. 

Sursa: Daily Mail