Descoperire epocală: vaccinul anti-diabetic

Diabetul tip 1 este o boală autoimună, în care sistemul imunitar funcţionează anormal, distrugând celulele pancreatice secretoare de insulină.

Dar un studiu realizat pe 80 de pacienţi şi ale cărui rezultate au fost publicate în Science Translational Medicine arată că un vaccin poate “reprograma” sistemul imunitar.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Specialiştii consideră că este vorba despre un progres semnficativ în în ceea ce priveşte abordarea terapeutică a diabetului de tip 1, dar şi în ceea ce priveşte crearea vaccinurilor, în general, deoarece acest nou vaccin acţionează diferit faţă de altele, reprezentând practic un nou concept în domeniu.

În mod obişnuit, un vaccin împotriva unei anumite boli  învaţă sistemul imunitar să atace bacteriile sau virusurile care produc acea boală.

În schimb, vaccinul anti-diabetic produs de specialiştii de la Stanford University Medical Centre face exact opusul: determină sistemul imunitar să nu mai atace.

La pacienţii cu diabet tip 1, sistemul imunitar atacă celulele pancreatice beta, care produc insulină; ca urmare organismul are un deficit de insulină (hormonul care contribuie esenţial la metabolizarea glucozei), astfel încât pacienţii au nevoie de injecţii cu această substanţă pe tot parcursul vieţii. (Spre deosebire de această formă, diabetul de tip 2 se datorează în multe cazuri alimentaţiei nesănătoase şi necesită o abordare terapeutică diferită.)

Vaccinul are la bază modificarea unei anumite secvenţe din ADN şi ţinteşte, în mod foarte precis, anumite celule – un tip de globule albe din sânge, cu rol imunitar, care atacă celulele beta. După ce pacienţilor le-a fost administrat vaccinul prin injecţii timp de 3 luni, nivelul acestui tip de globule albe a scăzut. În rest, alte componente ale sistemului imunitar par să fi rămas nemodificate.

Analizele de sânge sugerează că funcţia celulelor beta este mai bună la pacienţii trataţi cu ajutorul vaccinului decât la cei care au primit doar injecţii cu insulină. Efectul vaccinului pare să dureze aproximativ 2 luni, deci ar fi necesare vaccinpări periodice, dar mult mai rare comparativ cu administrarea injecţiilor zilnice cu insulină.

După această primă testare pe un grup restrâns, sunt necesare teste clinice pe un număr mai mare de pacienţi pentru a confirma eficacitatea şi siguranţa vaccinului pe termen lung.

Dar specialiştii diabetologi sunt entuziasmaţi de această nouă abordare, care oferă speranţa eradicării diabetului de tip 1.

Sursa: BBC News / Foto: Hepta