România, record negativ: bolile neurologice sunt de 3-4 ori mai frecvente în ţara noastră! Iată ce recomandă specialiştii

„Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că un european din trei are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă. Şi în România, incidenţa bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Următoarele locuri-în domeniul neuroregenerării-sunt ocupate de boala Alzheimer, dar şi de boala Parkinson„, a declarat doctorul Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplesticităţii (SSNN), în conferinţa de presă organizată cu ocazia cadrul celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care a avut loc la Bucureşti, în perioada 26 – 28 iunie.

El a mai spus că, pentru a ne proteja creierul, trebuie, în primul rând, să ne reoganizăm viaţa, să facem zilnic mişcare, să mâncăm sănătos, să citim şi să folosim cât mai puţin telefonul mobil şi computerul.

• Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
• Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin

„Ca să ne protejăm sistemul nervos ar trebui să încercăm să trăim cât mai echilibrat şi normal. Să avem o viaţă organizaţă să ne putem odihni suficient timp, să lucrăm de-o manieră lipsită de asalturi, să mâncăm mai multe lucruri care au de-a face cu natura şi mai puţin cu industria chimică, să folosim cu măsură toate tehnologiile, şi anume telefonul mobil, computerul, să încercăm să citim în loc să privim la TV”, a spus medicul.

Foarte importantă este fericirea pe care ne-o creăm, a mai arătat Dafin Mureşan.

„Dezvoltarea unui sistem de relaţii interumane care să permită obţinerea unei stări de fericire şi satisfacţie, nu o viaţă în solitudine. Poţi fi în solitudine şi cu foarte mulţi oameni în jur. Poţi fi în solitudine şi cu propria ta familie şi să comunici prin e-mail, deşi eşti în camera alăturată. Este cel mai rău exemplu de urmat în ceea ce priveşte modul în care trăim viaţa. Noi suntem responsabili pentru modul în care am ajuns să ne trăim viaţa astăzi şi repercusiunile acestuia asupra creierului”, a mai spus Mureşanu.

Potrivit medicului, tot mai mulţi cercetători trag semnale de alarmă cu privire la alimentaţie, nivelul şi diversitatea radiaţiilor la care oamenii sunt expuşi, ambele în creştere, anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, suprautilizarea computerului, şi în general a imaginii în dauna cuvântului, cu efecte negative asupra remodelării circuitelor cerebrale, creşterea continuă a stresului şi deteriorarea şi simplificarea relaţiilor interumane.

„România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vasculare. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive, ce au drept consecinţă finală, demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele cercetarea încearcă să vină cu soluţii practice”, a continuat Mureşanu.

Întrebat ce pot face oamenii pentru a-şi păstra cât mai mult capacitatea funcţională a creierului, profesorul Mureşanu a spus că nu există o soluţie-miracol şi nici medicamentul-minune, dar trebuie puse „bariere de protecţie”.

„În primul rând, să privească organismul ca un tot, somatic şi spiritual, să nu se îndepărteze de natură, să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei nemijlocit, cât mai mult şi pozitiv, să menţină o activitate cognitivă rezonabilă timp cât mai îndelungat (în special cititul) să îşi controleze cu ajutorul medicului factorii major de risc vascular şi degenerativ, să desfăşoare activitate fizică moderată, dar constantă. Să-şi pună bariere de protecţie în faţa răului”, a punctat preşedintele SNR.

Starea psihologică generală şi starea de tensiune în care oamenii trăiesc şi stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile, şi în special pentru cele neurologice.

Disfuncţiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni – adica 38 la sută din populaţia Europei – în fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council şi European College of Neuropsycopharmacology în 2011.

Totodată, 27 la sută din populaţia adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 şi 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (pihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalenţa bolilor neuropsihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepţia abuzului de alcool).

Afecţiunile neurologice şi psihiatrice nu au putut fi grupate în categorii diferite, ele manifestându-se, de multe ori, simultan la acelaşi pacient. Astfel nu a fost posibilă determinarea separată a prevalenţei lor. Luând în considerare anii trăiţi cu dizabilitate şi moartea prematură, gradul de reintegrare socială şi profesională, costurile suportate de sistemele de sănătate, afecţiunile neuropsihice reprezintă cea mai importantă problemă de sănătate în Europa. Afecţiunile care determină cele mai mari dizabilităţi sunt depresia, demenţa, abuzul de alcool şi accidentele vasculare.

S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani.

Afecţiunile neuropsihice cauzează dizabilităţi în 19 la sută din cazuri, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare – 4 la sută . Dintre acestea cele mai severe sunt: tulburarea depresivă, dependenţa de alcool, automutilările, boala Alzheimer şi alte demenţe.

Bolile neuropsihice determină cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în 2010 alocându-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe (37 la sută – costuri de îngrijire medicală, 23 la sută – cheltuieli non-medicale) iar 40 la sută sunt pierderi determinate de slaba reintegrare profesională.

Cel de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare(EFNRS) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR), a reunit personalităţi ale lumii neurologie mondiale.

Congresul este orientat predominant spre practica clinică, dar are şi o importantă componentă educaţională. Totodată, planşa acestui congres este completată de conferinţele anuale ale Şcolii Internaţionale de Vară a SSNN, ce vor avea loc în perioada 30 iunie – 4 iulie, la Eforie Nord.

„Neuroreabilitarea este o disciplină de graniţă, aflată în plin avânt în Europa, multe societăţi naţionale se nasc sub ochii noştri. Sigur, liderii rămân societăţile naţionale din Germania, Italia, Austria. România este activă în acest domeniu prin cele două societăţi de neuroreabilitare”, a precizat Dafin Mureşanu.

„Aş putea spune că, astăzi suntem în posesia a numeroase date care au făcut posibilă înţelegerea mecanismelor adaptative şi de regenerare a sistemului nervos. Ce ştim clar este că sistemul nervos este într-o transformare permanentă, determinată atât de nevoia de învăţare şi adaptare, cât şi de vindecarea unor leziuni. Ba, chiar mai mult, am înţeles că aceste procese nu duc întotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori şi ecou negativ (plasticitate patologică). Capacitatea de regenerare există peste tot în sistemul nervos, dar la intensităţi diferite. Creierul, de exemplu, se regenerează mult mai activ decât măduva spinării. Cu cât vom înţelege mai corect şi complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu atât vom avea un succes terapeutic mai sonor”, a adăugat Mureşanu, căruia Academia Română i-a acordat, în 2009, Premiul „Gheorghe Marinescu” pentru contribuţii avansate în domeniul neuroprotecţiei şi neuroplasticităţii.

Sursa: Mediafax