Porcii sunt la fel de inteligenţi şi de sociabili precum câinii – de ce preţuim o specie, iar pe cealaltă o mâncăm?

Dorind să capitalizeze această discrepanţă din comportamentul uman, activiştii ce pledează pentru drepturile animalelor lansează o campanie intitulată The Someone Project pentru a evidenţia dovezile ştiinţifice obţinute de cercetători şi care arată că porcii, găinile, vacile şi alte animale de fermă sunt mai inteligente şi mai complexe din punct de vedere emoţional decât realizează oamenii. Speranţa activiştilor este ca oamenii să ajungă să privească aceste animale cu aceeaşi empatie cu care privesc câinii, pisicile, elefanţii, maimuţele antropoide şi delfinii.

„Când întrebi oamenii de ce mănâncă găini, dar nu pisici, singurul lucru pe care îl pot spune este acela că ei simt că pisicile şi câinii sunt mai sofisticate din punct de vedere cognitiv decât speciile pe care le mâncăm – or ştim că asta nu e adevărat”, a comentat Bruce Friedrich de la Farm Sanctuary, organizaţia ce pledează pentru drepturile animalelor şi pentru un stil de viaţă vegan ce coordonează acest proiect.

• Fluturii monarh, pe cale să devină specie amenințată
• Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de sărbători

„Concluzia este că oamenii nu ştiu animalele de fermă la fel de bine cum ştiu câinii sau pisicile”, spune Friedrich. „Suntem o naţiune de iubitori ai animalelor, însă animalele pe care le întâlnim cel mai frecvent sunt animalele pentru care îi plătim pe alţi oamenii să le omoare pentru a le putea mânca”, explică Friedrich.

Principalul cercetător implicat în acest proiect este Lori Marino, un profesor de psihologie de la Universitatea Emory ce a efectuat numeroase cercetări asupra inteligenţei balenelor, delfinilor şi primatelor. Cercetătoarea intenţionează să analizeze literatura ştiinţifică de specialitate asupra inteligenţei animalelor de fermă, să identifice zonele care necesită noi cercetări şi să pregătească rapoarte ce pot fi răspândite în jurul lumii cu ajutorul reţelelor sociale, clipurilor video şi prin prezenţa sa la conferinţe ştiinţifice.

„Vreau să mă asigur că acest efort este luat în serios”, spune Marino. „Scopul nu este să clasificăm aceste animale, ci să reeducăm oamenii despre cine sunt cu adevărat aceste fiinţe. Sunt animale foarte sofisticate”, a adăugat profesorul.

Pentru Marino şi Friedrich, care sunt amândoi vegani, scopul proiectul este unul dublu – să ducă la obţinerea unei susţineri mai mari din partea publicului pentru tratamentul omenos al animalelor de fermă şi să sporească numărul americanilor care aleg să nu mănânce carne.

„Poate se vor gândi «hmm, nu ştiam că vacile şi porcii se pot recunoaşte la nivel de individ unul pe celălalt şi că pot avea prieteni speciali». Poate asta îi va face să se simtă jenaţi, dar asta este OK”, spune Marino.

Asociaţiile care reprezintă producătorii de carne de pui şi de porc susţin că fermierii pe care îi reprezintă au făcut deja eforturi să minimizeze crudele tratamente asupra animalelor de fermă.

„Deşi animalele crescute pentru hrană au un anumit nivel de inteligenţă, Farm Sanctuary încearcă să umanizeze aceste fiinţe pentru a-şi stimula interesele vegane şi pentru a duce la dispariţia consumului de carne”, spune David Warner de la National Pork Producers Council. „Veganii au dreptul să-şi exprime părerea, iar noi respectăm acest drept, însă nu ar trebui să-şi forţeze stilul de viaţă asupra altora”, a mai spus Warner.

Gwen Venable de la U.S. Poultry and Egg Association afirmă că puiul reprezintă o sursă de proteină preţioasă şi accesibilă. „Consumatorii ar trebui să-şi poată alege alimentele pe baza propriilor preferinţe de dietă şi pe baza nevoilor nutriţionale fără a fi influenţaţi nedorit de agenda personală a vreunui grup”, a comentat reprezentanta producătorilor de carne de pui. „Nu credem că această campanie este rezonabilă, pentru că scopul său este de a eradica din dietele consumatorilor carnea de pui şi de porc”, a mai spus Venable.

Thomas Super de la National Chicken Council crede că eforturile de a asocia animalele de fermă cu animalele de companie fac parte dintr-o strategie de a crea o „societate fără carne”. De asemenea, Super afirmă că este în interesul fermierilor şi al companiilor care comercializează carnea de pui ca găinile să fie sănătoase şi bine tratate.

Deşi The Someone Project va lua în calcul mai multe specii de animale de fermă, porcul este cel mai probabil unul dintre vedetele principale ale acestui efort, dat fiind numărul studiilor asupra inteligenţei şi comportamentului său. Unii cercetători afirmă că abilităţile cognitive ale porcilor sunt superioare copiilor de 3 ani şi totodată mai sofisticate decât cele ale câinilor sau pisicilor.

People for the Ethical Treatment of Animals are o secţiune pe site-ul său, intitulată, „Viaţa secretă a porcilor”, în care se arată că porcii sunt animale sociale, jucăuşe şi protectoare ce au un vocabular de peste 20 de grohăituri, guiţături şi alte sunete distincte.

„Porcii visează, îşi recunosc propriile nume, învaţă trucuri pentru recompense şi duc vieţi sociale de o complexitate ce a mai fost observată doar la primate”, se arată în pagina PETA. „La fel ca oamenii, porcilor le place să asculte muzică, să se joace cu mingi de fotbal şi să primească un masaj”, mai este notat.

Site-ul citează ştirile în care porcii au salvat vieţile oamenilor aflaţi în pericol şi totodată cazurile în care porcii s-au salvat sărind din camioanele ce se îndreptau spre abator.

Tratamentul porcilor a fost un subiect de dezbatere politică în mai multe state americane, ca rezultat al eforturilor de interzice reproducerea porcilor în „lăzi de gestaţie”. Friedrich subliniază că a obţinut cele mai mari progrese în acest efort atunci când discuta cu politicienii şi le explica faptul că sunt mai avansaţi din punct de vedere cognitiv şi emoţional decât câinii sau pisicile. „Politicienii ar fi scârbiţi dacă pisicile sau câinii ar fi supuse unor asemenea condiţii”, explică Friedrich.

Bob Martin, un expert în sisteme alimentare de la Johns Hopkins School of Public Health, afirmă că a început să aprecieze complexitatea emoţională a porcilor după ce a fost director executiv al Pew Commission on Industrial Farm Animal Production.

„Porcii din «lăzile de gestaţie» manifestă multe din semnele depresiei. Când am fost la o fermă din Iowa în care porcii nu erau ţinuţi în cuşti, au venit toţi să salute fermierul de parcă erau câini. Au vrut să interacţioneze cu el”, relatează martin.

Bernard Rollin, un profesor de la Universitatea Colorado State care predă atât filozofie cât şi ştiinţa animalelor, afirmă că se aşteaptă ca un număr tot mai mare din oamenii ce consumă carne să se alăture celor ce solicită o schimbare în modul în care sunt ţinute aceste animale în fermele mari.

„Trebuie să suferi de o orbire ideologică ca să crezi că aceste animale nu sunt inteligente. Sper să ne întoarcem la o agricultură în care lucrăm atenţi la nevoile biologice şi psihologice ale animalelor, nu împotriva lor”, spune Rollin.

„Problema este că suntem obişnuiţi să-i vedem ca pe nişte turme. Vezi 1.000 de vaci sau de porci şi te gândeşti «Ah, sunt toţi la fel». Dar de fapt sunt diferenţe individuale uriaşe”, explică profesorul.

Conform studiilor citate de Farm Sanctuary, vacile devin entuziasmate când au o provocare intelectuală, găinile pot naviga labirinturi şi pot anticipa viitorul, iar oile pot ţine minte chipul a zeci de oameni şi a altor oi pentru perioade de peste doi ani.

Mai multe cercetări sugerează că este posibil ca aceste campanii de informare să funcţioneze în ceea ce priveşte influenţarea consumatorilor.

Într-un studiu efectuat recent de psihologii Matthew Ruby şi Steven Heine de la Universitatea British Columbia se arată că principala îngrijorare pe care oamenii o au atunci când consumă carne este inteligenţa animalului consumat. Un alt studiu arată că mulţi consumatori de carne au parte de conflict moral dacă li se reaminteşte că animalul pe care îl consumă era inteligent.

„Deşi majoritatea oamenilor nu au probleme cu mâncatul cărnii, acestora nu le place să se gândească că animalele pe care le consumă au avut şi ele o minte”, scriu cercetătorii în studiul publicat în Personality and Social Psychology Bulletin.

Janeen Salak-Johnson, profesor în cadrul departamentului de ştiinţe animale al Universităţii Illinois, afirmă că observă un conflict între studenţii săi pe măsură ce aceştia contemplă problemele resurselor alimentare şi cele de bunăstare a animalelor. Deşi unii studenţi ce trăiesc în apropiere de Chicago au adoptat diete fără carne, studenţii ce provin din zone rurale sunt convinşi că fermele ajută la hrănirea planetei.

Salak-Johnson afirmă că aceste campanii merg prea departe în încercarea de a asocia „animalele de producţie” cu animalele de companie. „Nu putem să lăsăm toate aceste animale să zburde libere – nu ar fi un sistem durabil din punct de vedere economic. Da, avem nişte obligaţii faţă de animale, dar este corect să înfometăm planeta?”, a concluzionat profesorul.

Sursa: AP