Alpinistul Marius Gane: „Escaladarea pe Everest este mai comercială decât cea pe Nanga Parbat”

„Traseul pe Everest e mult mai comercial, acolo am avut şerpaşi, care ne-au cărat corturile şi oxigenul. Pe Everest ai de urcat doar 2.500 de metri, pe când pe Nanga Parbat am avut de escaladat 4.500 de metri de la ultima tabără până pe vârf„, a spus Gane.

Marius Gane a afirmat că escaladarea vârfului a durat şapte zile, în timp ce revenirea în tabăra de bază a mai necesitat încă trei zile. „Traseul a fost foarte lung, pentru că nu am urcat tot timpul pe o creastă, am avut şi multe treceri. Coborârea ne-a pus cele mai mari probleme, pentru că eram foarte obosiţi după şapte zile de urcare. Am folosit zilele bune pentru urcare, iar retragerea ne-a luat alte trei zile, pentru că am coborât pe ceaţă şi vânt”, a completat Gane.

• Cine a prevestit căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu încă din 1987?
• Cum a cunoscut-o Mircea Oprean pe Zoia Ceaușescu? „A fost ceva incredibil. În 1980, la Neptun…

Zsolt Torok a precizat că nu s-a gândit să renunţe la escaladarea vârfului nici când a aflat că pe celălalt versant a avut loc un atentat terorist. „Nu ne-am gândit să ne întoarcem nici când a fost atentatul, care a avut loc pe celălalt versant. Ne-am gândit că autorităţile ne vor trimite gărzi pentru a ne proteja”, a completat Torok, care a menţionat că pe vârf temperatura a fost -16 grade Celsius”, a explicat Torok.

Managerul expediţiei, Eugen Popescu, a menţionat că performanţa realizată la 19 iulie este fără precedent pentru alpinismul românesc. „Performanţa este una fără precedent pentru alpinismul românesc. A avut elemente care nu s-au mai întâmplat. Din cei cinci membri ai expediţiei, patru au reuşit să ajungă pe vârf. S-a urcat pe cea mai grea rută, fără servicii, fără şerpaş, fără alte expediţii româneşti reuşite pe faţa Rupal. Este cea mai mare diferenţă de nivel de la tabăra de bază până la vârf„, a subliniat Popescu.

Delegaţia de alpinişti a fost primită, marţi, la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului, de către ministrul Nicolae Bănicioiu, acesta declarând că expediţia a reprezentat un succes deoarece toţi alpiniştii au revenit în siguranţă în ţară. „Din ce ştiu eu, e aproape cel mai greu de atins vârf. A fost o expediţie sută la sută românească şi prima care a reuşit după alte două încercări. Oricum, e un succes că s-au întors în siguranţă. La un moment dat eram foarte îngrijoraţi pentru că a fost şi un atentat, iar zona este nesigură. E o bucurie că au realizat ce şi-au propus, deşi mulţi erau sceptici”, a spus Bănicioiu.

La 19 iulie, echipa de alpinişti formată din Zsolt Török, Teo Vlad, Marius Gane, Aurel Sălăşan şi Bruno Adamcsek, a reuşit în premieră naţională să escaladeze Vârful Nanga Parbat din Himalaya (8.126 m), pe ruta Schell. Cucerirea celui de-al nouălea «opt-miar» al lumii s-a realizat pe un traseu care a durat mai bine de o lună de la data plecării din Bucureşti spre Pakistan. Echipa românească a fost şi singura care a rămas pe munte în ultima parte a traseului, ca urmare a tragediei din 23 iunie, în care 11 alpinişti străini au fost ucişi într-un atac terorist asupra taberei Diamir, situată pe celălalt versant al muntelui.

Nanga Parbat, numit şi „Muntele destinului”, este situat în partea vestică a lanţului Himalaya, în Pakistan. Versantul Rupal, pe care au urcat alpiniştii români, este cea mai mare şi mai dificilă rută de escaladare a vârfului Nanga Parbat.

Sursa: Mediafax