Sondaj tulburător: românii cu probleme psihologice apelează la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni

Tot mai mulţi români au probleme psihologice, dar apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni, pentru rezolvarea lor, în lipsa unui program naţional de asistenţă psihologică, potrivit unui studiu prezentat joi de Colegiul Psihologilor din România (CPR).

Pornind de la datele obţinute în ultimii ani şi având în vedere un studiu realizat între 19 iunie şi 1 iulie la solicitarea CPR, rezultă că 68,8 la sută dintre români nu au fost niciodată la psiholog.

Cu toate acestea, România este una dintre ţările care înregistrează valori ridicate ale ratei şomajului, infracţionalităţii, consumului de droguri, precum şi un număr mare de accidente rutiere, divorţuri şi bolnavi cronici, ca efecte directe ale crizei economice şi sociale, potrivit studiului prezent de preşedintele CPR, Mihai Aniţei.

Cercetarea a mai relevat că românii au probleme psihologice înregistrate de diferite instituţii publice, însă apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni şi la alte soluţii neadecvate pentru problemele de ordin psihologic, situaţie favorizată în primul rând de lipsa decontării directe a serviciilor psihologice şi de lipsa unui program naţional de asistenţă psihologică.

Potrivit datelor obţinute, 79,6 la sută dintre români consideră incorect ca policlinicile medicale să furnizeze servicii psihologice.

Preşedintele CPR a mai arătat că în România anului 2013 nu există programe de asistenţă psihologică pentru categorii de persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic care să beneficieze de decontare prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Aici ar trebui să se încadreze consilierea psihologică pentru sarcină şi naştere, copii şi familie, copiii autişti şi familiile lor, persoane cu handicap, cadre didactice, persoanele cu adicţii, învinuiţi şi inculpaţi pe perioada urmării penale şi a judecăţii, bolnavi aflaţi în faza terminală, şomeri, minori aflaţi în situaţia de risc de abandon şcolar, copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, precum şi în cazul unui divorţ sau al unui accident rutier, atât pentru victime, cât şi pentru autori.

În acelaşi timp, numărul psihologilor angajaţi în sistemul de sănătate este insuficient în raport cu numărul pacienţilor, a mai spus Aniţei.

Preşedintele CRP a mai semnalat că autorităţile statului tolerează practica ilegală a actului psihologic prin acceptarea avizelor şi rapoartelor psihologice emise de furnizori neautorizaţi. "În aceste condiţii, cabinetele psihologice sunt sufocate de practica ilegală existentă în piaţă, iar beneficiarilor le sunt încălcate grav drepturile de consumatori ai serviciilor psihologice", a adăugat Aniţei.

Astfel, CPR solicită autorităţilor să adopte şi să faciliteze, după caz, în regim de urgenţă, următoarele măsuri: decontarea directă a serviciilor psihologice necesare populaţiei României, sprijinirea şi implementarea măsurilor de evidenţă şi securizare a avizelor şi rapoartelor psihologice şi adoptarea Programului naţional de asistenţă psihologică.

În acest context, Colegiul Psihologilor din România va elabora în următoarea perioadă un proiect privind Programul naţional de asistenţă psihologică a populaţiei României, pe care îl va înainta Guvernului.

De asemenea, CPR va elabora un sistem de evidenţă şi securizare a documentelor psihologilor cu drept de liberă practică şi un ghid de bune practici pentru fiecare examinare psihologică, normând în acest mod activitatea profesională şi stabilind o metodologie comună de lucru, a mai spus Aniţei.

Stresul şi hărţuirea la locul de muncă, principalele probleme cu care ajung românii la psiholog

Stresul şi hărţuirea la locul de muncă sunt principalele probleme care îi determină pe români să meargă la psiholog, a declarat preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR), Mihai Aniţei.

"Numărul cazurilor de hărţuire la locul de muncă a crescut în ultimii ani. Dacă până acum, o treime dintre oamenii care ajungeau într-un cabinet reclamau că nu mai suportă stresul şi hărţuirea de la serviciu, acum vorbim de peste jumătate dintre pacienţi", a explicat Aniţei.

El a mai spus că o persoană care este hărţuită la locul de muncă nu ştie cui să se adreseze, pentru că în România nu există o legislaţie privind acest aspect.

De obicei, femeile sunt victimele hărţuirilor la locul de muncă, dar există şi bărbaţi care acuză stări depresive din acest motiv.

"Nu vorbesc de banala hărţuire sexuală sau banalele gesturi obscene, ci vorbesc mai ales de aceste acţiuni de hărţuire exercitate de persoane care deţin o funcţie de autoritate şi o pot exercita pe această cale, nevoia de a-şi exercita puterea şi nevoia de a-i vedea pe ceilalţi că sunt obedienţi. Dacă vrei să vezi un om cu adevărat, pune-l într-o funcţie de conducere", a continuat preşedintele CPR

Alături de stres şi hărţuire la locul de muncă, printre cel mai des întâlnite probleme din cauza cărora românii merg la psiholog se numără suprasolicitarea, conflictele, neîncrederea şi dificultatea de adaptare.

Studiul solicitat de CPR a fost realizat în perioada 19 iunie - 1 iulie 2013 de AB Research Group România, la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, care s-au exprimat cu privire la situaţia serviciilor psihologice în România. Marja de eroare statistică este de +/-3 la sută.

Sursa: Mediafax