„Este o reuşită extraordinară!” – cercetătorii anunţă efectuarea unui pas extrem de important în lupta contra cancerului (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aceste schimbări nocive ale codului genetic sunt responsabile pentru 97% din cele mai răspândite 30 de forme de cancer. Studiul a fost publicat în prestigiosul jurnal Nature.

Identificarea cauzelor acestor mutaţii ar putea deschide calea către noi tratamente. Unele cauze, precum fumatul, sunt cunoscute, însă mai bine de jumătate rămân un mister.

Una dintre cele mai importante organizaţii ce luptă împotriva acestei afecţiuni, Cancer Research UK, afirmă că este un studiu fascinant şi important.

O tumoare apare atunci când unul din elementele de bază ale corpului nostru, o celulă, funcţionează greşit. De-a lungul unei vieţi celulele acumulează mutaţii care, în cele din urmă, le pot transforma în tumori letale ce se dezvoltă într-un mod necontrolat.

O echipă internaţională de cercetători a dorit să identifice cauzele acestor mutaţii în cadrul celui mai mare efort desfăşurat vreodată de analiză genomică a cancerului.

Unele cauze cunoscute, precum radiaţiile ultraviolete sau fumatul, provoacă mutaţii în ADN şi cresc astfel riscul de cancer.

Fiecare dintre aceste cauze lasă în urma sa o amprentă unică – supranumită „graffiti genetic” – care arată dacă fumatul sau radiaţiile ultraviolete reprezintă cauza mutaţiilor din ADN.

Cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute din Marea Britanie au căutat multe exemple de astfel de „graffiti” în 7.042 de mostre colectate de la cele mai răspândite 30 de forme de cancer.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că 21 de amprente distincte stau la baza a 97% dintre mutaţiile care provoacă apariţia cancerului.

„Sunt foarte entuziasmat. În interiorul genomului cancerului se ascund aceste tipare, aceste semnături, care ne dezvăluie ce provoacă această afecţiune cu adevărat, iar acest lucru este unul important de ştiut”, a comentat profesorul Mike Stratton, directorul Sanger Institute.

„Este o reuşită extraordinară pentru cercetările asupra cancerului, este ceva cu adevărat profund. Studiul acesta ne duce în zone ale necunoscutului despre care nu ştiam că există până acum. Cred că este o reuşită majoră”, a mai spus Stratton.

Alte semnături aveau legătură cu îmbătrânirea şi cu sistemul imunitar al corpului. Celulele reacţionează la infecţia virală prin activarea unei clase de enzime care provoacă mutaţii în virusuri până când acestea nu mai pot funcţiona.

„Credem că atunci când face acest lucru, există şi daune colaterale – îşi provoacă totodată mutaţii în propriul său genom şi devine mult mai probabil ca această celulă să devină o celulă canceroasă, deoarece are multe mutaţii. Astfel, este o sabie cu două tăişuri”, a mai spus profesorul Stratton.

Cercetătorii nu au găsit explicaţii pentru 12 dintre semnăturile identificate.

Specialiştii speră că identificarea unor elemente din mediu care să explice câteva din aceste semnături ar putea duce la conceperea unor metode noi de prevenire a cancerului.

De asemenea, această reuşită va stimula efectuarea altor cercetări. Spre exemplu, una din cauzele necunoscute ale mutaţiilor are loc doar în neuroblastom, un cancer al celulelor nervoase ce afectează în mod normal copiii, iar acest lucru sugerează că în acest caz are loc un eveniment unic.

„Ştim că factori de mediu precum fumatul şi expunerea excesivă la raze ultraviolete poate provoca daune în ADN care pot duce la cancer, însă pentru multe forme de cancer nu ştim care sunt elementele declanşatoare ce activează greşelile din ADN-ul nostru ce pot duce la mutaţii canceroase”, explică profesorul Nic Jones, şeful departamentului de cercetare al Cancer Research UK.

„Amprentele genetice identificate în acest studiu fascinant şi important identifică numeroase procese noi ce stau la baza dezvoltării cancerului. Înţelegerea cauzelor lor ar putea reprezenta o metodă extrem de importantă prin care să înţelegem cum se dezvoltă cancerul, ceea ce va permite conceperea unor metode noi de prevenire şi de tratare a acestei afecţiuni”, a concluzionat Jones.

Sursa: BBC News