De ce fac unele găini ouă albastre?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ouăle albastre sunt, în prezent, în vogă printre amatorii gastronomi, unii dintre ei susţinând chiar că aceste ouă ar avea un gust mai bun decât ouăle obişnuite de găină. În orioce caz, culoare lor deosebită le face foarte căutate şi, în Occident, ele se pot cumpăra, în prezent, din multe supermarketuri.

Totuşi, originea culorii lor neobişnuite a rămas necunoscută până de curând, când cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au identificat, după 4 ani de studii, mutaţia genetică responsabilă de producerea acestei culori. Rezultatele au fost publicate în jurnalul PLOS ONE.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Mutaţia a apărut, în urmă cu 200-500 de ani, la o populaţie nativă de găini din America de Sud (numite găini  Mapuche, după numele unui grup etnic care trăieşte în  Chile) şi a fost transmisă la descendenţii acestora, găinile de rasă Araucana, Ameraucana şi altele, crescute în prezent în întreaga lume.

În cazul în care cererea de ouă albastre va continua să crească, descoperirile cercetătorilor de la Universitatea din Nottingham ar putea fi utile pentru punerea la punct a unor metode zootehnice de a mări producţia.

În întreaga lume există crescători de păsări care se ocupă de creşterea unor rase „rare” sau deosebite de păsări domestice. Împerecherile se fac cu grijă, pentru a conserva puritatea raselor, iar cercetătorii au folosit resursele genetice astfel conservate pentru a identifica localizarea exactă în genom a mutaţiei care duce la apariţia ouălor albastre. 

Studiile genomice ulterioare au produs o surpriză: cauza genetică a culorii albăstrui a cojii de ou este un vechi retrovirus inofensiv care a infectat găinile domestice sud-americane.

Un retrovirus este un virus care, spre deosebire de majoritatea organismelor celulare, poartă informaţia genetică înscrisă în molecula acidului ribonucleic, ARN. (La imensa majoritate a organismelor terestre, informaţia genetică este stocată în ADN – acidul dezoxiribonucleic).

Retrovirusul se reproduce într-o celulă gazdă folosind o enzimă specială, numită revers-transcriptaza, care transcrie informaţia genetică din ARN în ADN. Datorită acestui fenomen, materialul genetic al retrovirusului poat fi incorporat permanent în ADN-ul celulei infectate, putând produce diferite efecte în organismul-gazdă. În cazul de faţă, efectul a constat în acumularea unui pigment albastru-verzui, numit biliverdină, în coaja oului, când acesta se dezvoltă în corpul găinii.

Printre altele, descoperirea demonstrează rolul important al virusurilor în evoluţia şi diversitatea speciilor de vieţuitoare de pe Terra.

Ouăle de culoare albastră nu sunt neobişnuite în lumea păsărilor (multe specii fac ouă albăstrui, printre care mierlele şi sturzii), dar esrte neobişnuită pentru găini. Descoperirea mutaţiei produse de retrovirus ar putea explica fenomenul apariţiei culorii albastre şi la alte specii de păsări.

Rolul mutaţiei produse de virus a fost descoperit, independent, tot în acest  an, de un grup de cercetători din China, care au studiat comparativ rase de găini chinezeşti şi nord-americane. 

Sursa: Science Daily