Home » D:News » Sindromul Stockholm îşi păstrează misterul, la 40 de ani după ce a fost definit

Sindromul Stockholm îşi păstrează misterul, la 40 de ani după ce a fost definit

Autor: Marius Comper 08.22.2013
Sindromul Stockholm îşi păstrează misterul, la 40 de ani după ce a fost definit
Sindromul Stockholm, a cărui definiţie a fost inspirată dintr-o luare de ostatici în Suedia, rămâne învăluit în mister, la 40 de ani după ce a fost definit, în ciuda intrării sale în vorbirea curentă, informează AFP.

O anumită persoană poate să descrie cu exactitate manifestările sindromului: Jan-Erik Olsson, care îşi aminteşte de turnura ciudată pe care a luat-o jaful său comis la o agenţie a băncii Kreditbanken din centrul capitalei suedeze, pe 23 august 1973.

Înarmat cu un pistol automat, acest deţinut suedez, aflat în permisie, a luat ca ostatici patru angajaţi ai băncii. „Ostaticii au ales, mai mult sau mai puţin, să fie de partea mea, protejându-mă în anumite situaţii, pentru ca poliţia să nu mă împuşte”, a declarat Jan-Erik Olsson, în prezent în vârstă de 72 de ani.

„Ei chiar au coborât la toaletă, iar poliţia voia să îi reţină acolo, însă toţi au revenit (în holul băncii, n.r.)”, a adăugat Jan-Erik Olsson.

Timp de cinci zile, suedezii au fost fascinaţi de imaginile transmise în direct la televiziune cu acest caz. În acea perioadă, Jan-Erik Olsson a reuşit să convingă poliţia să îl elibereze din închisoare pe unul dintre cei mai periculoşi infractori din Suedia, Clark Olofsson, autorul mai multor jafuri, pentru ca acesta să vină la sediul băncii şi să îl ajute în situaţia de criză.

Clark Olofsson, mai puţin cunoscut în epocă, şi-a făcut de altfel o intrare spectaculoasă în bancă, pronunţând o frază în limba engleză: „The party has only started!” („Petrecerea abia a început!”).

„Puteam să vedem frica din ochii lor. Voiam doar să îi sperii. Nu am fost niciodată condamnat pentru acţiuni deosebit de violente”, a subliniat Olofsson.

Apoi, angoasa a lăsat loc unor sentimente mai puţin obişnuite. O ostatică, Kristin Enmark, declara într-un interviu telefonic: „Nu mi-e deloc frică de Clark şi de celălalt tip. Mi-e frică de poliţie. Înţelegeţi asta? Am încredere deplină în ei. Mă credeţi sau nu, dar am petrecut clipe frumoase aici”.

Însă decizia lui Olsson şi a lui Oloffson de a se preda şi eliberarea ostaticilor au fost departe de a reprezenta sfârşitul poveştii acestui jaf neobişnuit.

Incidentul a dus la apariţia termenului de „sindrom Stockholm”, inventat de un psihiatru american, Frank Ochberg. Devenit o somitate în domeniu, acesta a depus mărturie şi în procesul lui Ariel Castro, care a sechestrat timp de 10 ani trei femei în locuinţa sa din oraşul american Cleveland.

Frank Ochberg a definit trei criterii ale sindromului: „ataşamentul sau chiar iubirea” ostaticului pentru persoana care l-a făcut ostatic, reciprocitate din partea acestuia din urmă şi un dispreţ comun pentru lumea exterioară.

Acest ataşament poate să îi facă pe negociatori să favorizeze dezvoltarea sindromului, întrucât acesta reduce riscul de violenţă.

Luările de ostatici încep în general într-o manieră brutală, cu ostatici paralizaţi de frică, care nu mai reuşesc să se gândească la altceva decât la moartea lor.

„Foarte repede, li se neagă dreptul de a vorbi, de a se mişca, de a merge la toaletă, de a mânca. Pe urmă, li se oferă acest dar al vieţii şi, în momentul în care îl primesc, ei simt ceea ce simţim cu toţii când suntem bebeluşi şi suntem aproape de mamele noastre”, a explicat Frank Ochberg.

Existenţa sindromului este larg recunoscută. Frecvenţa sa rămâne însă foarte discutată.

La început, a existat tendinţa de a-l căuta sistematic. Însă negociatorii FBI au pus sub semnul întrebării prevalenţa sa, iar sindromul „a revenit, cred, la locul său”, a adăugat psihiatrul american.

În limbajul curent şi în presă, termenul poate să pară învechit sau utilizat de o manieră nepotrivită.

Termenul a fost evocat şi în 2006, când Natascha Kampusch, o austriacă sechestrată, violată şi înfometată timp de opt ani, a fugit din casa în care era reţinută. Această femeie a început să plângă atunci când a aflat că răpitorul ei a murit şi a avut apoi relaţii dificile cu părinţii ei.

„Odată ce o persoană este eliberată, ea poate să se simtă mai apropiată de răpitorul ei decât de aceia care i-au fost prieteni şi rude. Nu aş include acest lucru în sindromul Stockholm”, a declarat Frank Ochberg.

În ceea ce îl priveşte pe Jan-Erik Olsson, el a fost vizitat în închisoare de doi dintre ostaticii săi. Eliberat în 1980, Jan-Erik Olsson s-a „înconjurat cu maşini”, pe care a început apoi să le vândă. A petrecut astfel 15 ani în Thailanda.

În prezent, Jan-Erik Olsson nu poate să spună dacă sindromul Stockholm există cu adevărat: „În definitiv, ce este un sindrom? Nu ştiu nimic despre asta”.

Sursa: Mediafax

Cele mai noi articole
Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare
Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare
Tesla a atins o valoare la bursă de peste 500 de miliarde de dolari
Tesla a atins o valoare la bursă de peste 500 de miliarde de dolari
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Traderii spun că Bitcoin ar putea ajunge la 74.000 de dolari. Ce formulă au folosit
Traderii spun că Bitcoin ar putea ajunge la 74.000 de dolari. Ce formulă au folosit
Decizie istorică: Scoția devine prima țară din lume care oferă gratis absorbante şi tampoane
Decizie istorică: Scoția devine prima țară din lume care oferă gratis absorbante şi tampoane
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
O lume ascunsă de bacterii și fungi, descoperită pe operele de artă ale lui Leonardo da Vinci
O lume ascunsă de bacterii și fungi, descoperită pe operele de artă ale lui Leonardo da Vinci
Editarea genetică ar putea să ajute coralii să supraviețuiască încălzirii globale
Editarea genetică ar putea să ajute coralii să supraviețuiască încălzirii globale
Elon Musk a devenit al doilea cel mai bogat om din lume, după ce l-a depășit pe Bill Gates
Elon Musk a devenit al doilea cel mai bogat om din lume, după ce l-a depășit pe Bill Gates
Imagini din sălbăticie: Un cerb, surprins în timp ce își spală coarnele într-o adăpătoare din pădure
Imagini din sălbăticie: Un cerb, surprins în timp ce își spală coarnele într-o adăpătoare din pădure
Noaptea Cercetătorilor Europeni  2020 te provoacă la experimente inedite direct de la tine de acasă
Noaptea Cercetătorilor Europeni 2020 te provoacă la experimente inedite direct de la tine de acasă
Care a fost cauza morții lui Maradona? Ce s-a descoperit la autopsie
Care a fost cauza morții lui Maradona? Ce s-a descoperit la autopsie
Acordul prin care sunt asigurate 80 de milioane de vaccinuri Moderna pentru UE a fost aprobat
Acordul prin care sunt asigurate 80 de milioane de vaccinuri Moderna pentru UE a fost aprobat
Persoanele care iau ulei din ficat de cod ar putea avea un risc mai mic de infecție cu SARS-CoV-2
Persoanele care iau ulei din ficat de cod ar putea avea un risc mai mic de infecție cu SARS-CoV-2
Prima tranșă de vaccinuri împotriva noului coronavirus va ajunge în România la începutul lui 2021
Prima tranșă de vaccinuri împotriva noului coronavirus va ajunge în România la începutul lui 2021
Cel mai vechi monument istoric din Moldova, unic în estul Europei, va fi restaurat cu fonduri europene
Cel mai vechi monument istoric din Moldova, unic în estul Europei, va fi restaurat cu fonduri europene
5 lucruri pe care trebuie să le știi despre Volkswagen ID.3, candidat la Mașina Anului 2021 în România
5 lucruri pe care trebuie să le știi despre Volkswagen ID.3, candidat la Mașina Anului 2021 în România
Reușită. Cercetătorii au creat cea mai mică unitate de stocare a informațiilor
Reușită. Cercetătorii au creat cea mai mică unitate de stocare a informațiilor