Home » D:News » Cât poate trăi un cap desprins de trup?

Cât poate trăi un cap desprins de trup?

Mihaela Stanescu 08.29.2013
Cât poate trăi un cap desprins de trup?
Relatări vechi de secole istorisesc despre cazuri în care capete detaşate de trunchi au continuat să „trăiască” timp de câteva secunde – clipind, schimbându-şi expresia feţei, ba chiar încercând să vorbească. Cât de verosimile sunt aceste relatări, din punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă?

În timpul Revoluţiei Franceze, se spune, un călău a ridicat de jos capul tăiat al lui Charlotte Corday (o femeie care l-a asasinat pe politicianul iacobin Paul Marat şi a fost ghilotinată în 1793) şi l-a pălmuit. Martorii oculari ar fi descris, tulburaţi, că ochii capului tăiat l-au privit intens pe călău, iar pe faţă s-a zugrăvit o expresie de dezgust profund.

Mult mai recent, în 1989, un militar veteran a povestit despre un accident de maşină la care fusese martor şi în care un prieten al său a murit, capul fiindu-I desprins de trunchi. Conform relatărilor veteranului, capul tăiat a înfăţişat o expresie de şoc, urmată de una de groază şi durere, pe când ochii îi erau aţintiţi asupra corpului rămas deoparte.

Cât de veridice sunt aceste relatări? Poate într-adevăr un cap detaşat de corp să mai gândească şi să simtă, poate creierul să încerce anumite emoţii şi să comande anumite acţiuni, precum schimbarea expresiei feţei?

Oamenii de ştiinţă cred că este foarte improbabil să se întâmple aşa ceva. În momentul decapitării, creierul suferă o prăbuşire a tensiunii sanguine (presiunea cu care circulă sângele în vase); pierzând rapid sânge şi oxigen, creierul intră, foarte probabil, în comă,  chiar dacă moartea propriu-zisă, marcată de încetarea completă a  activităţii cerebrale, survine abia după câteva secunde. 

Totuşi, studiile pe animale au produs unele rezultate care confirmă, într-o oarecare măsură, poveştile de groază despre creierul care rămâne conştient timp de câteva secunde după decapitare. 

În 2011, un grup de oameni de ştiinţă a studiat fenomenul, ataşând un electroencefalograf (EEG – un aparat care înregistrează semnalele electrice ale creierului) unui şoarece de laborator care, apoi, a fost decapitat. Rezultatele au arătat că, după decapitare, creierul a continuat să prezinte activitate electrică, undele cerebrale păstrând o frecvenţă care indica existenţa activităţii  conştiente timp de aproape 4 secunde. Studiile pe alte mamifere mici au sugerat că această perioadă ar putea fi chiar mai lungă. 

Dacă aceste lucru este adevărat şi pentru oameni, aceste câteva secunde dinaintea morţii ar fi un timp suficient de lung pentru ca experienţa să fie terifiantă.

În schimb, relatările anecdotice despre capete tăiate care au încercat să vorbească s-ar putea să fie doar descrierea unor acţiuni reflexe, inconştiente. Aşa cum membrele tăiate pot prezenta mişcări involuntare datorate unor contracţii reflexe ale muşchilor, o porţiune a creierului numită sistemul extrapiramidal, legată de activitatea reflexă, poate determina apariţia pe faţă a anumitor expresii, în mod absolut involuntar. Această regiune cerebrală, este responsabilă, de exemplu, de apariţia unor expresii care apar pe feţele nou-născuţilor – expresii de teamă, de dezgust sau de dispreţ – dar care sunt inconştiente, reflexe.

Sursa: Live Science

Cele mai noi articole
SUA şi Japonia, îngrijorate din cauza testelor cu rachetă efectuate de Coreea de Nord
SUA şi Japonia, îngrijorate din cauza testelor cu rachetă efectuate de Coreea de Nord
Ce condiții trebuie să îndeplinească femeile din Afganistan ca să studieze în universități
Ce condiții trebuie să îndeplinească femeile din Afganistan ca să studieze în universități
Untold 2021. Câți oameni au participat la cele patru zile de festival
Untold 2021. Câți oameni au participat la cele patru zile de festival
Ruine romane, descoperite pe locul unui buncăr din cel de-al Doilea Război Mondial
Ruine romane, descoperite pe locul unui buncăr din cel de-al Doilea Război Mondial
Doi pui de urs panda născuți la Grădina Zoologică din Madrid. Specia continuă să fie „vulnerabilă”
Doi pui de urs panda născuți la Grădina Zoologică din Madrid. Specia continuă să fie „vulnerabilă”
Rezistența la antibiotice, descoperită la urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei
Rezistența la antibiotice, descoperită la urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei
Rolul important pe care îl au suprafețele implantului dentar în fixarea țesuturilor, evitând bacteriile nedorite
Rolul important pe care îl au suprafețele implantului dentar în fixarea țesuturilor, evitând bacteriile nedorite
Un dinozaur gigantic a fost descoperit în Uzbekistan
Un dinozaur gigantic a fost descoperit în Uzbekistan
De ce Fidel Castro a congelat trupul unui soldat american după invazia eșuată din Golful Porcilor
De ce Fidel Castro a congelat trupul unui soldat american după invazia eșuată din Golful Porcilor
Momentul reintrării în atmosfera Pământului. „Unii astronauţi o compară cu o serie de accidente”
Momentul reintrării în atmosfera Pământului. „Unii astronauţi o compară cu o serie de accidente”
Detalii despre „Planeta Nouă”, care i-ar putea lua locul lui Pluto în Sistemul Solar
Detalii despre „Planeta Nouă”, care i-ar putea lua locul lui Pluto în Sistemul Solar
Atacurile malițioase au reprezentat 80% dintre daunele cibernetice din Europa – studiu
Atacurile malițioase au reprezentat 80% dintre daunele cibernetice din Europa – studiu
Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate, unele cu consecințe grave
Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate, unele cu consecințe grave
Un om de știință renumit avertizează că virusurile „ar putea exista și în alte lumi din Univers”
Un om de știință renumit avertizează că virusurile „ar putea exista și în alte lumi din Univers”
Unui bărbat i s-a scurs lichid cefalorahidian din nas timp de 9 luni după un test pentru SARS-CoV-2
Unui bărbat i s-a scurs lichid cefalorahidian din nas timp de 9 luni după un test pentru SARS-CoV-2
Expoziția „100 de ani de relații diplomatice România – Estonia”, la Muzeul Național de Istorie a României
Expoziția „100 de ani de relații diplomatice România – Estonia”, la Muzeul Național de Istorie a României
Un renumit fizician îi sfătuiește pe colegii săi cercetători „să fie deschiși” la posibilitatea existenței extratereștrilor
Un renumit fizician îi sfătuiește pe colegii săi cercetători „să fie deschiși” la posibilitatea existenței extratereștrilor
Moderna dezvoltă un vaccin care combină o doză de rapel împotriva COVID-19 și un antigripal
Moderna dezvoltă un vaccin care combină o doză de rapel împotriva COVID-19 și un antigripal