Viaţa ca în „Matrix”: animalele mici percep timpul cu încetinitorul

Acest lucru înseamnă că ele pot percepe mişcările de-a lungul unui interval de timp mai rafinat decât creaturile mai mari, ceea ce le permite să evite să fie capturate de prădătorii mai mari.

Insectele şi păsările de mici dimensiuni, spre exemplu, pot vedea mai multe informaţii într-o secundă decât un animal mare precum elefantul.

• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…
• Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare

Cercetarea este publicată în jurnalul Animal Behaviour.

„Capacitatea de a percepe timpul în fragmente foarte mici ar putea face diferenţa dintre viaţă şi moarte în cazul organismelor care se deplasează rapid, precum prădătorii şi prada lor”, a explicat autorul cercetării, Kevin Healy de la Trinity College Dublin (TCD).

Oamenii de ştiinţă au descoperit că animalele mari tind să vadă lumea mai încet şi să rateze multe elemente pe care animalele mici le pot zări repede.

Şi în cazul oamenilor se înregistrează numeroase variaţii între indivizi. Atleţii, de exemplu, pot procesa informaţia vizual mult mai repede. Un portar cu multă experienţă vede mai repede decât alte persoane de unde vine o minge de fotbal.

Viteza cu care oamenii absorb informaţia vizuală depinde şi de vârstă, explică Andrew Jackson de la TCD, co-autor al acestui studiu.

„Oamenii tineri pot reacţiona mult mai rapid decât oamenii în vârstă, iar această abilitate scade pe măsură ce îmbătrânim”, explică Jackson.

Cercetătorii au analizat cum este perceput timpul de către o varietate de animale. Cercetătorii au acumulat baze de date de la alţi oameni de ştiinţă care au folosit o tehnică intitulată „critical flicker fusion frequency”, ce măsoară viteza cu care ochiul poate procesa lumina. 

Trasarea acestor date pe un grafic a revelat un tipar care arăta existenţa unei legături puternice între dimensiunea corpului şi cât de repede putea reacţiona ochiul la modificarea informaţiei vizuale, cum ar fi o lumină intermitentă.

„Din perspectiva omenească, abilitatea de a procesa informaţiile vizuale ne limitează abilitatea de a conduce maşini sau de a pilkota avioane mai rapid decât reuşim astăzi în Formula 1, unde se ating limitele maxime ale oamenilor”, explică dr. Jackson.

„Pentru a merge mai rapid avem nevoie fie de asistenţa computerului, fie de îmbunătăţirea sistemului nostru vizual prin medicamente sau prin implanturi”, afirmă cercetătorul.

Studiul oamenilor de ştiinţă s-a concentrat asupra vertebratelor, însă cercetătorii au descoperit totodată că mai multe specii de muşte au ochi care reacţionează la stimuli de patru ori mai rapid decât ochiul uman.

Cea mai lentă reacţie o aveau izopodele care trăiesc în oceane la mari adâncimi, acestea putând observa o lumină aprinzându-se şi stingându-se de patru ori pe secundă, ca apoi „să devină confuze şi să o perceapă ca fiind mereu aprinsă”, explică dr. Jackson.

„Abia acum începem să înţelegem că există un univers al detaliilor pe care doar anumite animale le pot percepe şi este fascinant să ne gândim la modul cum percep lumea diferit de noi”, a mai spus cercetătorul.

Graeme Ruxton, de la University of St Andrews din Scoţia, un alt co-autor al acestui studiu, subliniază că „a avea ochi ce pot trimite către creier imagini cu o frecvenţă mult mai rapidă decât o pot face oamenii nu este o realizare foarte mare în cazul în care creierul nu poate procesa informaţia la fel de rapid”.

„De aceea, această cercetare dezvăluie capacităţile extraordinare ce sunt prezent chiar şi în cele mai mici creiere ale animalelor. Muştele nu sunt mari filozofi, însă pot lua decizii bune foarte rapid”, a concluzionat Ruxton.

Sursa: BBC News