Premiul Nobel pentru chimie pe 2013, atribuit lui Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel

Cei trei cercetători au fost recompensaţi „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”, a precizat Comitetul Nobel.

În trecut, chimiştii obişnuiau să creeze modele de molecule folosind bile din plastic unite prin beţişoare. În zilele noastre, modelarea este realizată cu ajutorul computerelor. În anii 1970, Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel au pus bazele puternicelor programe care sunt folosite astăzi pentru a înţelege şi a prezice procesele chimice. Modelele computerizate care reflectă fenomene din viaţa reală au devenit cruciale pentru marile descoperiri făcute în chimie în zilele noastre.

• Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
• Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7

Reacţiile chimice se produc cu viteze extrem de mari. Într-o fracţiune dintr-o milisecundă, electronii „sar” de la un nucleu atomic la un altul. Chimia clasică a întâmpinat dificultăţi serioase în a ţine pasul cu aceste viteze de reacţie. Virtual, este imposibil să realizezi o hartă cu toţi acei paşi mici care sunt făcuţi în timpul unui proces chimic. Folosind metodele care au fost recompensate miercuri cu premiul Nobel pentru chimie, oamenii de ştiinţă din zilele noastre reuşesc cu ajutorul computerelor să dezvăluie procese chimice, precum purificarea catalitică a gazelor de eşapament şi fotosinteza.

Modelele dezvoltate de Karplus, Levitt şi Warshel sunt revoluţionare prin faptul că ele au reuşit să facă fizica clasică a lui Newton să funcţioneze în acelaşi timp cu fizica cuantică, care este fundamental diferită. Înainte de descoperirile celor trei savanţi, chimiştii trebuiau să aleagă pentru modelele lor principii care erau valabile doar într-una dintre cele două arii ale fizicii.

Martin Karplus are cetăţenie americană şi austriacă. Născut în 1930, la Viena, a obţinut diploma de doctorat în 1953, la California Institute of Technology. Este profesor la Universitatea din Strasbourg şi profesor emerit la catedra de Chimie a Universităţii Harvard din Statele Unite.

Michael Levitt are cetăţenie americană şi britanică. Născut în 1947, la Pretoria, în Africa de Sud, a obţinut doctoratul în 1971, la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, şi predă la Facultatea de medicină a Universităţii Stanford din Statele Unite.

Arieh Warshel are cetăţenie americană şi israeliană. Născut în 1940, în kibbutzul Sde-Nahum din Israel, a obţinut doctoratul în 1969, la Weizmann Institute of Science din Rehovot, Israel. Este profesor emerit la Universitatea Southern California din Los Angeles.

În 2012, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor americani Brian K. Kobilka şi Robert J. Lefkowitz, pentru descoperiri de o importanţă covârşitoare privind activităţile unei importante familii de receptori – receptorii cuplaţi cu proteina G (RCPG) -, considerată cea mai mare familie de receptori celulari de suprafaţă.

Sezonul Nobel pe 2013 a debutat luni, când cercetătorii James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din interiorul celulelor vii.

Marţi, cercetătorul belgian François Englert şi cercetătorul britanic Peter W. Higgs au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2013, pentru descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înţelegere a originii masei particulelor subatomice, care a fost confirmată recent prin descoperirea acestei particule fundamentale prezise, realizată de experimentele ATLAS şi CMS cu ajutorul acceleratorului de particule (Large Hadron Collider) de la CERN.

Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 14 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Surse: Mediafax, Nobel