Descoperă detalii neştiute despre cel mai emoţionant moment din ştiinţă: „apelul magic”

Academia regală de ştiinţe din Suedia păstrează tradiţia de a ţine secrete până în ultimul moment numele câştigătorilor premiilor Nobel, iar scrisorile şi e-mailul nu sunt căile de comunicare oficiale, laureaţii fiind anunţaţi printr-un „apel magic”.

Adam Smith, editor al site-ului Fundaţiei Nobel, este cel care îi sună pe câştigătorii premiilor şi realizează un scurt interviu cu aceştia.

• Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi

Aceste apeluri telefonice din partea Academiei regale de ştiinţe din Suedia pot veni oricând şi oriunde, la miezul nopţii, dar şi în locuri neaşteptate.

Site-ul oficial al premiilor Nobel prezintă „o colecţie” cu momente speciale pe care le-au trăit laureaţii după ce au primit „apelul magic”.

Astfel, scriitoarea canadiană Alice Munro, laureata de anul acesta a premiului Nobel pentru literatură, a fost sunată de Academie, dar nu le-a putut răspunde la telefon. Din acest motiv, Academia suedeză i-a lăsat un mesaj vocal. „Academia nu a reuşit să o contacteze pe scriitoarea Alice Munro, i s-a lăsat un mesaj vocal”, se arată în textul publicat pe pagina oficială de Twitter a premiilor Nobel.

Amartya Sen, un expert indian în asistenţă socială, a câştigat premiul Nobel pentru economie în 1998. Acesta a crezut că ceva foarte grav s-a întâmplat când a primit un apel telefonic la ora cinci dimineaţa. „Primul meu gând a fost că ceva teribil s-a întâmplat, cineva s-a îmbolnăvit sau poate chiar ceva mai rău. După ce am aflat, i-am mulţumit şi i-am spus că am nevoie de o ceaşcă de cafea. A fost o veste minunată”, a povestit acesta.

În 2010, înainte ca Academia să înceapă să lase mesaje vocale, Martin Chalfie a primit un telefon de la Stockholm, dar era mult prea dimineaţă pentru a răspunde, acesta locuind în New York. Smith l-a contactat din nou pe acesta şi se pare că a doua oară a fost cu noroc. „Smith: Am citit în presă că nu ai primit un telefon de la Stockholm în această dimineaţă. Chalfie: Nu, nu am primit. De fapt, am primit, dar nu am răspuns pentru că era foarte dimineaţă. Smith: Şi cum ai aflat că ai …? Chalfie: Ah. Este o situaţie ridicolă, dar amuzantă. M-am trezit la 6.10 şi am realizat că trebuie să să fie înmânat premiul pentru chimie. Şi mi-am spus: «Ok, cine este fraierul care a câştigat Nobelul de data asta?» Şi am deschis laptopul, am intrat pe site-ul premiilor şi am văzut că eu eram fraierul”, se arată într-un fragment din a doua convorbire a lui Smith cu Chalfie, citat de huffingtonpost.com.

Richard Ernst este cel care a câştigat premiul Nobel pentru chimie în 1991, iar „telefonul magic” care îi aducea vestea cea mare a venit în timp ce acesta se afla într-un avion cu care călătorea de la Moscova la New York. „Căpitanul a fost cel care mi-a spus că am câştigat premiul. Am mers în cabina de pilotaj şi am putut discuta cu familia mea. A fost interesant”, a povestit acesta.

O altă poveste este şi cea a scriitorului Günter Grass, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe anul 1999. Acesta se afla la dentist când a aflat vestea, jurnaliştii împânzind locul din Lübeck, acolo unde scriitorul îşi desfăşura activitatea.

Totodată, Reinhard Selten, care a câştigat premiul Nobel pentru economie în 1994, era la cumpărături cu soţia sa când a primit apelul din partea Academiei suedeze. Nimeni nu era acasă pentru a răspunde acelui apel. El povesteşte că a plecat din supermarket şi a fost uimit să vadă în faţa casei lui foarte multă lume adunată. „M-am gândit că ceva rău s-a întâmplat, cineva poate mi-a spart casa. (…) Cineva a venit şi mi-a spus că mă felicită, i-am mulţumit şi mă întrebam pentru ce! Erau foarte mulţi jurnalişti. (…) Prima oară nu am crezut că am câştigat, nu te obişnuieşti imediat cu această idee că ai câştigat premiul Nobel. Îţi trebuie ceva timp pentru a te acomoda cu ideea”, a relatat acesta.

William Forsyth Sharpe, un economist american, a fost laureatul al premiului Nobel pentru economie pe 1990. Câştigătorul a povestit că se afla la o conferinţă în Arizona şi că a crezut că unul dintre prietenii săi îi face o glumă. „Am văzut apoi anunţul pe CNN şi atunci am înţeles că este adevărat că am câştigat”, a spus acesta, în interviul acordat Academiei suedeze.

Pe de altă parte, James A. Mirrlees, laureat al premiului Nobel pentru economie în 1996, a solicitat dovezi că a câştigat premiul în momentul în care a fost anunţat. „Politicos, am sugerat să îmi ofere nişte dovezi. (…) A fost cu adevărat o mare surpriză”, a declarat acesta.

Konstantin Novoselo a câştigat în 2010 premiul Nobel pentru fizică, iar anunţul că este laureat l-a întrerupt din experimentele pe care le făcea. Sunat de Smith pentru a fi anunţat, dar şi pentru realizarea unui scurt interviu, Novoselo i-a cerut acestuia câteva minute. Apoi, el a revenit cu întrebarea dacă se poate ca discuţia să aibă loc în altă zi. „Novoselo: Practic, tu îmi spui că ar trebui să îmi opresc experimentele? Smith: Mă tem că da. Novoselo: Da…ai dreptate!”.

Nu în ultimul rând, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe 2005 a primit vestea în timp ce se afla într-un bar australian. Barry Mashall a câştigat premiul după ce a descoperit că stresul şi mâncarea acidă provoacă ulcer. Când a fost sunat pentru a fi anunţat că va câştiga premiul, Marshall tocmai ieşise în oraş pentru a bea câteva beri cu colegii săi. Când a fost întrebat dacă sărbătoreşte, acesta a răspuns foarte precaut: „Ei bine, nu… Suntem foarte atenţi – bem doar un pahar cu bere. Nu vreau să apar la televizor în stare de ebrietate. Warren şi cu mine suntem foarte moderaţi, iar un pahar de bere este suficient pentru a ne menţine starea de veselie”.

Sursa: Mediafax