A murit unul dintre cei mai importanţi cercetători din secolul al XX-lea. Iată cum ne-a schimbat viaţa Frederick Sanger!

„Veste tristă: Fred Sanger, al cărui nume îl poartă instituţia noastră, a murit. Moştenirea acestui om modest este aceea de a fi transformat medicina”, se afirmă în comunicatul emis de acest institut care a jucat un rol important în secvenţierea genomului uman.

Frederick Sanger a murit marţi, în somn, la spitalul Addenbrooke din Cambridge, a precizat un purtător de cuvânt de la Medical Research Council, o organizaţie universitară care susţine şi încurajează cercetările ştiinţifice.

• Cel mai nou film al lui James Cameron este lider în box office-ul mondial
• Opțiune de taxare mai ieftină pentru călătorii scurte, introdusă în Bulgaria din 2026

Frederick Sanger este una dintre cele patru persoane din lume care au câştigat de două ori premiul Nobel. El a primit primul său Nobel pentru chimie în 1958, pentru lucrări în domeniul structurii proteinelor şi, în special, asupra insulinei.

În 1980, a împărţit al doilea Nobel pentru chimie cu Paul Berg şi Walter Gilbert, pentru o metodă de secvenţiere a genelor, pe care a creat-o şi care îi poartă numele.

Graţie acestei metode, echipa sa a reuşit în 1977 să realizeze prima secvenţiere a genomului unui organism biologic.

„Fred Sanger ar fi dezaprobat cu siguranţă acest apelativ, dar, dacă cineva este părintele ştiinţei genomiale, atunci el este acela – un om discret, determinat şi modest, cu convingeri ferme”, se afirmă pe site-ul Institutului Sanger.

„El şi colegii săi au dezvoltat, în anii ’70, metode de secvenţiere a ADN-ului care sunt utilizate şi astăzi în biologia genomică”, se spune în acelaşi comunicat.

„Fred Sanger era unul dintre cei mai importanţi cercetători din secolul al XX-lea„, a declarat Craig Venter, fondatorul J. Craig Venter Institute din Statele Unite, specializat în cercetări asupra genomului.

„El a schimbat, în două rânduri, viziunea lumii ştiinţifice: mai întâi, prin secvenţierea insulinei, dovedind că proteinele sunt lanţuri liniare de acizi aminaţi, iar apoi prin metoda lui inovatoare de secvenţiere a ADN-ului, care a condus la apariţia ştiinţei genomiale. Ne vom aminti întotdeauna de contribuţiile sale”, a adăugat el.

Sursa: Mediafax