Descoperire nefastă în România: o formă recombinantă de HIV, cu evoluţie rapidă

Declaraţia a fost făcută de managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, marţi, la o conferinţă care a marcat Ziua Mondială HIV.

Profesorul Adrian Streinu-Cercel a precizat că a fost identificată noua formă recombinantă de virus şi la pacienţi români, utilizatori de droguri cu administrare intravenoasă şi la un grup de deţinuţi.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

„Această recombinantă şi-a făcut apariţia undeva în 2007, în Spania şi Portugalia, uşor, uşor a ajuns în Grecia, Bulgaria şi România. Prin analizele făcute la «Balş», am demonstrat că recombinantul acesta este foarte asemănător cu recombinantul din Grecia, deci există o similitudine cu circulaţia acestui virus în teritoriu şi are şi o particularitate clinică, în sensul că boala pe care o generează este o boală mai rapid progresivă, comparativ cu cea clasică din România. Trebuie să fim foarte atenţi la aceşti pacienţi şi la instituirea precoce a tratamentului. În momentul de faţă discutăm de aproximativ 175 de pacienţi”, a mai spus Streinu-Cercel.

Managerul Institutului „Matei Balş” a adăugat că este foarte posibil că numărul celor infectaţi să fie mult mai mare.

„Noi am dezvoltat programe prin care îi invităm să se testeze. După cum bine ştiţi, la «Matei Balş» avem un centru dedicat pentru cei care se droghează. Mulţi s-au prezentat. Ne folosim, de asemenea, de colaborarea cu ONG-urile. Acest virus foloseşte un alt mecanism de intrare intracelular, care se asociază cu o particularitate a celulelor de apărare care fac să se creeze un conflict major între organism şi virus. Acest conflict major este cel care conduce la o evoluţie rapidă a bolii”, a mai spus Streinu-Cercel.

Managerul Institutului „Matei Balş” a precizat că, în ultimii ani, consumatorii de droguri au trecut de la heroină la etnobotanice, iar în prezent au revenit la heroină.

„Spun cu încântare acest lucru, pentru că cei care se droghează cu etnobotanice îşi fac 14 – 15 administrări pe zi, în timp ce pentru heroină sunt două administrări pe zi, ceea ce înseamnă un risc diminuat de transmitere a virusului, iar pe de altă parte, conservarea capitalului venos al acestor persoane”, a mai spus Adrian Streinu-Cercel.

Întrebat care ar putea fi pericolele în viitor pentru consumatorii de droguri, managerul Institutului „Matei Balş” a menţionat apariţia unei tulpini care să fie multirezistentă la medicamente antiretrovirale şi care să capete şi posibilitatea de transmitere la populaţie.

„Alt pericol ar putea apărea în cazul în care nu reuşeşte testarea tuturor femeilor gravide pentru a evita transmiterea de la mamă la făt şi mai există un pericol din cauza întreruperii tratamentului fără sfatul medicului. Există o cohortă tânără, între 19 şi 24 de ani, care este obosită teraputic din cauza faptului că a ajuns la 15 – 16 scheme de tratament”, a mai spus profesorul Adrian Streinu-Cercel.

El a adăugat că România se înscrie în trendul european privind infecţia HIV/SIDA, riscul cel mai mare fiind în cazul homosexualilor şi al utilizatorilor de droguri.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste două milioane de adolescenţi, din grupa de vârstă 10-19 ani, sunt infectaţi HIV, mulţi dintre ei neavând acces la îngrijirea şi susţinerea necesare stării lor de sănătate.

Mai mult, milioane de adolescenţi din toată lumea se află la risc de infectate cu HIV. Acoperirea parţială a serviciilor HIV pentru adolescenţi a determinat creşterea la 50 la sută a ratei deceselor SIDA, în cadrul acestei categorii populaţionale, comparativ cu scăderea de 30 la sută înregistrată între anii 2005-2012 la populaţia generală.

În plus, multe persoane tinere nu îşi cunosc statutul HIV. OMS recomandă guvernelor revizuirea legislaţiei pentru a facilita accesul adolescenţilor la serviciile de testare HIV, fără consimţământul părinţilor sau tutorilor. Ghidul specifică modalităţile prin care serviciile de sănătate pot fi îmbunătăţite, în special pe zona de suport social pentru persoane tinere. De asemenea, se pune accentul pe importanţa implicării acestei grupe de vârstă în construirea unui program centrat pe adolescenţi.

Sursa: Mediafax