De ce ne place să ne scărpinăm?

În ambele cazuri, se generează mai multe activitate în striatumul şi în zona mezencefalului, au notat specialiştii. 

Studiul a fost realizat pe un grup de 16 indivizi, atât femei, cât şi bărbaţi. Specialiştii au folosit stimuli electrici pentru a produce o senzaţie de mâncărime la nivelul încheieturilor subiecţilor. Apoi, voluntarilor li s-a spus să se scarpine fie aproape de zona unde simţeau mâncărimea, fie la o depărtare considerabilă de încheietură. 

• Ce a apărut mai întâi, somnul sau creierul? Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit,…
• Un parazit găsit în excrementele de pisici și carnea crudă, asociat cu un risc crescut de…

Astfel, s-a constatat că atunci când voluntarii se scărpinau în apropierea încheieturii, în creier se înregistra o activitate mai mare la nivelul stratumului şi a mezencefalului. 

Studii anterioare au indicat că aceste regiuni din creier, numite „sistemul de recompensare”, sunt mai active atunci când oamenii se îndrăgostesc, când câştigă la jocuri de noroc sau când au succes pe plan profesional.

Prin urmare, oamenii de ştiinţă au concluzionat că scărpinatul zonelor în care simţim o senzaţie de mâncărime activează sistemul de recompensare şi produce sentimentul de confort. Totuşi, autorii studiului au avertizat că suprastimularea sistemului de recomandare poate cauza probleme. De exemplu, în cazul persoanelor cu dermatită atopică s-a constatat că simptomele s-au înrăutăţit. 

„Însă, dacă funcţionarea sistemului de recompensare este întreruptă, aceşti oameni nu se vor mai scărpina atât de mult când simt mâncărimea, iar simptomele lor de îmbunătăţesc”, a explicat prof. Ryusuke Kakigi.