Cum reacţionează creierul nostru când ne îndragostim la prima vedere. Ce au aflat cercetătorii despre iubire

Atunci când o persoană se îndrăgosteşte, în creier se eliberează mai multe substanţe care porduc euforie – este vorba în special de dopamină, exitocină, adrenalină şi vasopresină.

Studiile au arătat de asemenea că dragostea dintre o mamă şi copilul ei produce reacţii în zone diferite ale creierului comparativ cu iubirea pasională, penru partener.

• Sfârșitul unei ere: Donald Trump suspendă Loteria Vizelor
• Fiul regizorului american Rob Reiner, acuzat pentru uciderea părinților. Ce pedeapsă riscă?

Dragostea la prima vedere este legată de macanismul recompensei din creier, aceeaşi zonă care este stimulată de consumul de cocaină, de exemplu. Dorinţele şi obsesiile asociate cu acest tip de iubire seamănă mult cu stările pe care le au persoanele dependente de droguri.

Această formă de iubire apare de obicei la începutul unei relaţii şi în timp lasă loc unei forme mai calme de ataşament faţă de partener. Este ceva diferit, dar şi această iubire pe terme lung activează în creier centrii recompensei.

Dragostea la prima vedere este posibilă pentru că această chimie a iubirii se activează foarte repede. Oamenii îşi dau seama într-o fracţiune de secundă dacă o persoană este sau nu atrăgătoare din punctul lor de vedere.

Faţa contează foarte mult în acest moment, dar şi raportul dintre talie şi şolduri, bărbaţii preferând femeile cu forme  mai bine conturate, indiferent de greutatea corporală a acestora.

Interesant este că, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Ben-Gurion din Israel, numai 11% dintre cuplurile chestionate au spus că relaţia lor de lungă durată a început prin dragoste la prima vedere.

 Deci, multe persoane au nevoie de o interacţiune mai îndelungată pentru a se îndrăgosti. Cei care caută un partener cu o anumită inteligenţă sau cu simţul umorului nu-l pot alege după o simplă privire.

Concluzia cercetătorilor este că dragostea la prima vedere există, dar nu duce de obicei la relaţii pe termen lung.

Sursa The Economist