Cum faci mâncarea să pară mai gustoasă decât este?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Studii anterioare arătaseră că anumite genuri de muzică pot să suscite diferite emoţii şi că emoţiile pot modifica felul în care percepem gustul alimentelor. 

Muzica are efecte complexe asupra obiceiurilor noastre de cumpărare şi hrănire. A fost făcut, de pildă, un studiu într-ui magazin de vinuri, în care era cântată alternativ muzică franceză şi muzică germană; analiza vânzărilor a arătat că, atunci când era cântată muzica dintr-o anumită ţară, se vindea mai mult vin ce provenea din ţara respectivă.

• De ce vor statele UE să scape de cormorani?
• Motivul pentru care vor fi eliberați aproape 10.000 de prizonieri din Vietnam

Aceste nou studiu, realizat la Universitatea din Arkansas, face un pas mai departe, explorând efectul muzicii asupra percepţiei gustului hranei. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Appetite.

99 de degustători (46 de bărbaţi şi 53 de femei) au gustat o aşa-numită mâncare reconfortantă („comfort food”), adică asociată cu anumite emoţii (pozitive), comparativ cu o alta, neasociată cu emoţii, în timp ce ascultau aceeaşi piesă muzicală, care fusese însă reorchestrată în genuri diferite: clasic, jazz, hip-hop şi rock. 

Alimentul asociat cu emoţiile era – deloc surprinzător – ciocolată cu lapte; alimentul non-emoţional era ardeiul gras. 

Apoi, participanţii au fost rugaţi să dea note alimentelor. 

Iată câteva dintre rezultatele acestui experiment interesant: jazz-ul a făcut ciocolata să pară mai gustoasă, în vreme ce hip-hop-ul nu a avut acest impact. În cazul ardeilor graşi, nu a fost observat un efect asemănător.

Studiul arată că genul muzicii de fundal poate infleenţa măsura în care aroma unui aliment este percepută drept plăcută, dar autorii spun că nu e cazul ca proprietarii de restaurante să se grăbească să schimbe muzica de fundal din localurile lor, deoarece fenomenul este mult mai complex. Modul în care muzica a influenţat percepţia alimentară a variat în funcţie de interpretul muzicii, de tipul de hrană, de demografia consumatorilor, de experienţa şi cultura lor. Sunt necesare, pentru a confirma şi clarifica aceste observaţii, mai multe studii, realizate cu mai multe tipuri de alimente şi mai multe tipuri de muzică.

Alţi cercetători cred că descoperirile ar putea fi utilizate şi într-un scop medical – de exemplu, în cazul persoanelor care suferă de anorexie (lipsa apetitului).

În orice caz, studiul asupra contribuţiei ambianţei acustice la experienţa gustativă arată cât de complex este actul de a mânca: înseamnă mult mai mult decât a băga mâncare în gură şi combină aspecte multiple – fiziologice, psihologice, sociale.

Sursa: Discovery News / Foto: Hepta